Speranţe pierdute peste noapte şi planuri date peste cap: Economia ungurilor - cea mai lungă recesiune de după comunism

Creştere economică anemică însoţită de inflaţie persistentă la dobânzi ridicate este pericolul de care se tem toţi economiştii şi investitorii din Europa. Ungaria trece prin cea mai lungă perioadă de recesiune din istoria postcomunistă. Inflaţia este în continuare cea mai puternică din UE. Iar dobânzile sunt cele mai mari. Şi cât de mult din planurile guvernului depindeau de date economice mai bune!

PIB-ul Ungariei s-a contractat cu -0,3% în trimestrul doi faţă de trimestrul anterior, în acest fel prelungindu-se o recesiune tehnică pentru a ajunge cea mai lungă din cel puţin 1995 încoace. Atunci biroul naţional de statistică a început seria actuală de date statistice economice. PIB-ul scade de patru trimestre consecutive.

Cifrele sunt considerate tragice de presa economică, mai ales că i-au luat pe toţi prin surprindere. În ziua anterioară anunţării lor, analiştii speculau chiar că agricultura s-ar putea să fi devenit motorul de creştere salvator. Ce s-a întâmplat de fapt? Cifrele sunt preliminare, ceea ce înseamnă că institutul de statistică nu a oferit detalii.

Acestea vor veni pe 1 septembrie. Însă se ştie că industria şi serviciile de piaţă au avut cele mai mari contribuţii la reducerea performanţei economice. Producţia industrială a scăzut în volum cu 6% în trimestrul doi. Până şi serviciile, un motor rezistent, au sucombat sub forţa inflaţiei. Institutul de statistică a subliniat performanţa „bună“ a agriculturii, care a frânat declinul.

Dar performanţa „bună“ poate să nu însemne o creştere solidă a activităţii, ci doar că agricultura s-a descurcat mai bine în comparaţie cu celelalte sectoare. Un sprijin pentru creştere a venit de la ascensiunea sectorului privat de sănătate. Scăderea PIB-ului din trimestrul doi înseamnă o contracţie economică de -1,7% în prima jumătate a anului. De aceea, creşterea de 1,5% estimată de guvern pentru acest an s-ar putea să nu se materializeze.

Guvernul ştie şi de aceea a sugerat imediat după publicarea ultimelor date privind economia că obiectivul nu mai este atingerea ţintei, cu evitarea unui întreg an de recesiune. Astfel, optimismul guvernului s-a evaporat peste noapte. De creşterea economică depind planurile de îndreptare a deficitului bugetar, de reducere a datoriei şi de stimulare economică. Cu cât deficitul este mai mare, cu atât îi este mai greu unui guvern să se finanţeze. Iar Ungaria are aceste probleme când se confruntă cu una dintre cele mai puternice crize ale costului vieţii din Europa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#recesiune #Ungaria #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.