Speranţe pierdute peste noapte şi planuri date peste cap: Economia ungurilor

Creştere economică anemică însoţită de inflaţie persistentă la dobânzi ridicate este pericolul de care se tem toţi economiştii şi investitorii din Europa. Ungaria trece prin cea mai lungă perioadă de recesiune din istoria postcomunistă. Inflaţia este în continuare cea mai puternică din UE. Iar dobânzile sunt cele mai mari. Şi cât de mult din planurile guvernului depindeau de date economice mai bune!

PIB-ul Ungariei s-a contractat cu -0,3% în trimestrul doi faţă de trimestrul anterior, în acest fel prelungindu-se o recesiune tehnică pentru a ajunge cea mai lungă din cel puţin 1995 încoace. Atunci biroul naţional de statistică a început seria actuală de date statistice economice. PIB-ul scade de patru trimestre consecutive.

Cifrele sunt considerate tragice de presa economică, mai ales că i-au luat pe toţi prin surprindere. În ziua anterioară anunţării lor, analiştii speculau chiar că agricultura s-ar putea să fi devenit motorul de creştere salvator. Ce s-a întâmplat de fapt? Cifrele sunt preliminare, ceea ce înseamnă că institutul de statistică nu a oferit detalii.

Acestea vor veni pe 1 septembrie. Însă se ştie că industria şi serviciile de piaţă au avut cele mai mari contribuţii la reducerea performanţei economice. Producţia industrială a scăzut în volum cu 6% în trimestrul doi. Până şi serviciile, un motor rezistent, au sucombat sub forţa inflaţiei. Institutul de statistică a subliniat performanţa „bună“ a agriculturii, care a frânat declinul.

Dar performanţa „bună“ poate să nu însemne o creştere solidă a activităţii, ci doar că agricultura s-a descurcat mai bine în comparaţie cu celelalte sectoare. Un sprijin pentru creştere a venit de la ascensiunea sectorului privat de sănătate. Scăderea PIB-ului din trimestrul doi înseamnă o contracţie economică de -1,7% în prima jumătate a anului. De aceea, creşterea de 1,5% estimată de guvern pentru acest an s-ar putea să nu se materializeze.

Guvernul ştie şi de aceea a sugerat imediat după publicarea ultimelor date privind economia că obiectivul nu mai este atingerea ţintei, cu evitarea unui întreg an de recesiune. Astfel, optimismul guvernului s-a evaporat peste noapte. De creşterea economică depind planurile de îndreptare a deficitului bugetar, de reducere a datoriei şi de stimulare economică. Cu cât deficitul este mai mare, cu atât îi este mai greu unui guvern să se finanţeze. Iar Ungaria are aceste probleme când se confruntă cu una dintre cele mai puternice crize ale costului vieţii din Europa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#recesiune #Ungaria #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cetățenii Republicii Moldova ar putea să nu beneficieze imediat de acces liber pe piața muncii din Uniunea Europeană, chiar și după aderarea țării la blocul comunitar. Bruxellesul consideră necesară introducerea unor perioade de tranziție în care statele membre vor putea limita angajarea lucrătorilor moldoveni, potrivit poziției oficiale de negociere a UE pentru Clusterul 2 „Piața internă”, document datat 12 octombrie 2026 și consultat de BANI.MD.

Documentul arată că Uniunea Europeană intenționează să revină asupra acestui subiect într-o etapă ulterioară a negocierilor, după ce Comisia Europeană va prezenta o evaluare a impactului pe care accesul lucrătorilor moldoveni l-ar putea avea asupra piețelor muncii din statele membre.

„UE consideră că vor fi necesare măsuri tranzitorii care să permită actualelor state membre să aplice restricții privind accesul lucrătorilor din Republica Moldova la piețele lor de muncă, precum și în ceea ce privește libertatea de a presta servicii care implică deplasarea temporară a lucrătorilor”, se arată în document.

Aceasta înseamnă că obținerea cetățeniei europene, odată cu aderarea Republicii Moldova, nu ar garanta automat dreptul de a lucra fără restricții în toate țările UE. Unele state ar putea păstra temporar condiții suplimentare pentru angajarea moldovenilor, în funcție de prevederile care vor fi negociate.

Bruxellesul precizează însă că drepturile cetățenilor moldoveni care locuiesc și muncesc deja legal într-un stat membru vor fi protejate. De asemenea, aceștia și membrii familiilor lor nu vor putea beneficia de un tratament mai puțin favorabil decât cetățenii statelor terțe care își exercită drepturile prevăzute de legislația europeană.

Deocamdată, documentul nu stabilește durata restricțiilor, țările care le-ar putea aplica sau categoriile de lucrători vizate. Aceste aspecte urmează să fie discutate în etapele următoare ale negocierilor de aderare.

În același timp, Uniunea Europeană constată că Republica Moldova are un nivel redus de aliniere la legislația comunitară privind libera circulație a lucrătorilor. Problemele vizează dreptul de intrare și ședere, accesul la angajare și egalitatea de tratament.

Până la aderare, Chișinăul va trebui să asigure cetățenilor europeni acces la piața muncii din Republica Moldova fără restricții, în condiții egale cu cele oferite cetățenilor moldoveni. Aceste drepturi vor trebui să includă condițiile de muncă, avantajele sociale și fiscale, precum și protecția membrilor de familie.

Bruxellesul solicită și consolidarea instituțiilor responsabile de mobilitatea forței de muncă, inclusiv pregătirea pentru integrarea în rețeaua europeană EURES, care facilitează angajarea cetățenilor în alte state membre.

Restanțe sunt semnalate și în domeniul coordonării sistemelor de securitate socială, precum și al recunoașterii și păstrării drepturilor la pensiile ocupaționale în cazul lucrătorilor care se deplasează între țările Uniunii Europene.