Afacerile Purcari „sângerează” în Asia

Purcari Wineries (WINE), unul dintre cei mai importanți producători de vinuri din regiune, anunță rezultate financiare semestriale impresionante, în ciuda unor provocări pe piețele externe. Pentru primele 6 luni ale anului, compania raportează o creștere semnificativă de 15,22% a câștigului EBITDA (câștig înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare), care a ajuns la 44,50 milioane lei românești (echivalebtul a 9 milioane de euro), în comparație cu 38,62 milioane lei în aceeași perioadă a anului trecut.

Performanța financiară a Purcari Wineries este evidentă în toate aspectele semestriale. Veniturile au crescut cu 30,29%, atingând suma de 161,41 milioane lei, comparativ cu 123,88 milioane lei în exercițiul financiar precedent. Cu toate acestea, costul vânzărilor a înregistrat o creștere semnificativă de 44,83%, ajungând la 94,46 milioane lei, de la 65,22 milioane lei.

Creșterea semnificativă a veniturilor este parțial atribuită unei majorări de 40% a vânzărilor pe piața principală din România. Cu toate acestea, vânzările către Asia au suferit din cauza dificultăților economice și a evoluției slabe a pieței vinurilor în China. În ceea ce privește Ucraina, semestrul este caracterizat ca fiind „puternic”, deși îndepărtat de cifrele de dinainte de război.

Rezultatul global total atribuibil acționarilor a crescut cu 22,27%, ajungând la 25,53 milioane lei, comparativ cu 20,88 milioane lei în perioada similară a anului precedent. Aceasta marchează o creștere consistentă a profitabilității în ciuda provocărilor economice din contextul actual.

La 30 iunie, activele totale ale Purcari au fost evaluate la 607,78 milioane lei, în scădere cu 6,67% față de sfârșitul anului trecut. În același timp, datoriile totale au înregistrat o creștere de 11,04%, ajungând la 291,60 milioane lei.

Compania atrasese investiții semnificative prin oferta sa publică de listare din februarie 2018 și a continuat să atragă noi investitori, inclusiv fondul american Firebird, specializat în regiunea ex-sovietică. La Bursa de Valori București, titlurile Purcari au avut de suferit din cauza turbulențelor politice, iar capitalizarea de piață a companiei se ridică la 466,16 milioane lei (94,22 milioane euro), la ultimul preț de închidere de 11,62 lei/acțiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vin #Purcari #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.