Noutăți despre cooperarea între Moldova și Banca Mondială! Un nou episod al podcastului „Dă sens banilor”

Cea de-a șasea ediție a podcastului „Dă sens banilor” aduce noutăți despre cooperarea între Republica Moldova și Banca Mondială (BM) și planurile de viitor în cadrul acestei colaborări. Emisiunea a fost lansată în ajunul Zilei Independenței și marchează, totodată, intrarea în cel de-al patrulea deceniu de parteneriat între Banca Mondială și Republica Moldova.

Invitata jurnalistei Liliana Barbăroșie este Inguna Dobraja, Directoarea de țară a BM în Republica Moldova.

În cadrul interviului, oficiala Băncii Mondiale analizează subiecte cum ar fi: perioada dificilă de luptă cu consecințele economice ale invaziei Rusiei în Ucraina și ce ar putea urma în cadrul sprijinului oferit Republicii Moldova de Banca Mondială. De asemenea, șefa oficiului BM la Chișinău descrie prioritățile agendei de cooperare și explică cum sprijinul BM ajută Republica Moldova în reformele necesare pregătirii de aderarea la UE.

„Cred că Guvernul trebuie să mențină această flexibilitate din cauza acestor incertitudini pe care le-am menționat și pentru că nu știm cum va fi următorul sezon de încălzire, ce ne va aduce iarna. Prin urmare, cred că Guvernul trebuie să rămână flexibil să poată aloca mai multe resurse decât a planificat, dar în același timp, poate are sens să revadă cheltuielile, unele cheltuieli, de exemplu, să verifice dacă sistemul de achiziții este eficient, în special bunurile și serviciile, să atragă atenția la investiții – cât de repede sunt aceste investiții materializate, deoarece dacă aștepți prea mult ca investițiile să se materializeze, atunci acestea devin costisitoare, deoarece dacă planifici să construiești un drum într-un an, iar lucrările durează doi ani, atunci ai nevoie de mai multe resurse umane și financiare. Din această cauză, este mult mai costisitor. Dacă privim la aceste lucruri, aceasta este o opțiune clară. De asemenea, cred că o altă posibilitate este implementarea reformelor paralele. Am luat în considerație raționalizarea celor mai costisitoare reforme, cum ar fi reforma sectorului de servicii, învățământului, sănătății – celor care necesită foarte multe resurse bugetare. Însă avem și opțiunea de a analiza posibilitatea raționalizării rețelei de școli, a rețelei de spitale, de exemplu. Iarăși, aceste măsuri nu vor aduce economii imediate, dar cu cât așteptăm mai mult să facem aceste lucruri, cu atât mai costisitoare vor deveni”.

La rubrica ”Bani pe scurt”, directorea BM, Inguna Dobraja a explicat ce este Banca Mondială, care sunt condițiile de oferire a împrumuturilor de către BM și ce oferă în special aceasta, granturi sau împrumuturi?

Interviul integral poate fi vizionat mai jos.

#podcast #da sens banilor #banca Mondială #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Astăzi, Guvernul a aprobat proiectul de buget pentru anul 2024, evidențiind o creștere a veniturilor și reduceri semnificative a deficitului. Potrivit ministrului Finanțelor, Petru Rotaru, proiectul bugetului a fost elaborat având în vedere perspectivele de dezvoltare economică pentru următorii 3 ani și prognoza macroeconomică actualizată în octombrie.

Veniturile estimate la bugetul de stat pentru anul viitor sunt programate să atingă suma de 66,63 miliarde lei, în creștere cu 1,3% față de cifrele actualizate pentru 2023. Cheltuielile sunt estimate la 82,22 miliarde lei, reprezentând o reducere de 2,2%, iar deficitul se va situa la 15,59 miliarde lei, cu o reducere semnificativă de 14,9%.

Ministrul Rotaru a subliniat că proiectul de buget pentru 2024 a luat în considerare perspectivele de dezvoltare economică, precum și prognozele macroeconomice convenite cu experții FMI. Conform acestora, se estimează că PIB-ul va crește cu 3,5%, inflația medie anuală va fi de 5,7%, iar salariile medii vor crește cu 10,18%.

În structura veniturilor bugetului de stat pentru 2024, impozitele și taxele vor reprezenta peste 91,7%, cu o creștere de 9%. Principala sursă fiscală va fi TVA, estimată să aducă venituri de 34,17 miliarde lei, în creștere cu 8%.

Cheltuielile bugetului vor fi axate pe obiectivele de politică fiscală pe termen mediu și prioritățile sectoriale, inclusiv protecția socială, salarizarea în sectorul public și implementarea proiectelor conforme cu acordurile încheiate cu partenerii de dezvoltare.

Fonduri semnificative sunt alocate pentru proiecte cu finanțare externă, cu peste 80 de proiecte programate pentru implementare în 2024. Acestea includ sprijin pentru sectorul drumurilor, proiecte în domeniul învățământului superior, energie și altele.

Proiectul de lege privind bugetul pentru 2024 trebuie să fie aprobat de parlament înainte de a deveni efectiv.