Avuția statului! Chișinăul, cel mai bogat – 24 miliarde de lei

Valoarea patrimoniului public al Republicii Moldova s-a cifrat la 75 de miliarde de lei la începutul anului 2023 comparativ cu 69,4 miliarde de lei în anul 2022. Este vorba de autoritățile publice locale și agenții economici administrați de unitățile administrativ-teritoriale, potrivit datelor Agenției Proprietății Publice.

Cel mai bogat este municipiul Chișinău, cu un patrimoniul de peste 24 de miliarde de lei urmat de Găgăuzia – 7,5 miliarde de lei, Glodeni cu pete 4 miliarde de lei, Bălți cu 4 miliarde de lei.

Patrimoniu ce va mai mic are Hîncești – 2,2 miliarde de lei.

Economistul Veacelav Ioniță susține că procesul actual de gestionare a întreprinderilor publice este unul politizat și nu bazat pe profesionalism. Administrarea acestora nu este făcută de către profesioniști, dar de către politicieni. Când se schimbă guvernarea, acestea sunt transformate într-un instrument de finanțare a partidului politic, care este la guvernare. Mii de oameni sunt incluși în consiliile de administrare, în funcții de conducere, și nu avem decât faptul că unii se duc, alții vin. „Schimbarea unor oameni dintr-un partid pe alți oameni din alt partid nu înseamnă reforme, dar menținerea unui sistem fraudulos care a fost în toți acești 30 de ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#patrimoniu #active #miliarde #stat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sancțiunile impuse de Statele Unite împotriva companiilor petroliere ruse „Rosneft” și „Lukoil” încep să-și facă simțite efectele, îngreunând exportul de petrol rusesc pe piețele internaționale, scrie agenția Bloomberg, citând date privind circulația navelor.

Potrivit calculelor agenției, volumul de țiței rusesc stocat pe tancuri petroliere a crescut cu 27 milioane de barili (+8%) din septembrie, ajungând la peste 380 milioane de barili. Această acumulare arată că, deși exporturile continuă, o parte tot mai mare din petrolul rusesc rămâne blocat pe mare, fără cumpărători.

Bloomberg subliniază că unele rafinării din China, India și Turcia – care până acum cumpărau peste 95% din exporturile maritime de petrol rusesc – au început să limiteze achizițiile și să se orienteze către alți furnizori, din cauza riscurilor de sancțiuni secundare.

„Chiar și o reducere parțială a exporturilor către aceste trei piețe majore ar fi extrem de dificil de compensat pentru Rusia”, notează agenția.

Experții Bloomberg avertizează că, în lipsa noilor cumpărători, companiile petroliere ruse ar putea transforma tancurile petroliere în depozite plutitoare, folosindu-le pentru a stoca surplusul de producție.

„Volumul de petrol rusesc aflat pe mare va deveni unul dintre principalii indicatori ai eficienței sancțiunilor americane”, concluzionează Bloomberg.