Avuția statului! Chișinăul, cel mai bogat – 24 miliarde de lei

Valoarea patrimoniului public al Republicii Moldova s-a cifrat la 75 de miliarde de lei la începutul anului 2023 comparativ cu 69,4 miliarde de lei în anul 2022. Este vorba de autoritățile publice locale și agenții economici administrați de unitățile administrativ-teritoriale, potrivit datelor Agenției Proprietății Publice.

Cel mai bogat este municipiul Chișinău, cu un patrimoniul de peste 24 de miliarde de lei urmat de Găgăuzia – 7,5 miliarde de lei, Glodeni cu pete 4 miliarde de lei, Bălți cu 4 miliarde de lei.

Patrimoniu ce va mai mic are Hîncești – 2,2 miliarde de lei.

Economistul Veacelav Ioniță susține că procesul actual de gestionare a întreprinderilor publice este unul politizat și nu bazat pe profesionalism. Administrarea acestora nu este făcută de către profesioniști, dar de către politicieni. Când se schimbă guvernarea, acestea sunt transformate într-un instrument de finanțare a partidului politic, care este la guvernare. Mii de oameni sunt incluși în consiliile de administrare, în funcții de conducere, și nu avem decât faptul că unii se duc, alții vin. „Schimbarea unor oameni dintr-un partid pe alți oameni din alt partid nu înseamnă reforme, dar menținerea unui sistem fraudulos care a fost în toți acești 30 de ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#patrimoniu #active #miliarde #stat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, spune că autoritățile pregătesc un pachet de măsuri pentru a interveni pe piața imobiliară, în contextul prețurilor ridicate la locuințe și al practicilor abuzive semnalate în domeniul construcțiilor.

Oficialul a declarat că, înainte de adoptarea unor decizii, vor avea loc discuții directe cu dezvoltatorii imobiliari pentru a înțelege mai bine cauzele scumpirilor.

„Noi pregătim acum un pachet de intervenții, dar vrem mai întâi să avem o discuție cu dezvoltatorii. Noi ne gândim chiar o parte din terenurile pe care le are statul în proprietate, nu în buricul târgului, dar în proximitate, în orașele proxime Chișinăului, să le punem la dispoziție”, a spus Grosu.

Potrivit lui, autoritățile vor să verifice dacă lipsa terenurilor este, într-adevăr, principalul factor care duce la creșterea prețurilor locuințelor. În același timp, vor fi analizate și problemele legate de darea în exploatare a clădirilor.

Șeful Legislativului a criticat și practica unor dezvoltatori de a vinde apartamente în blocuri care nici măcar nu au fost construite.

„Mai este o problemă, o găselniță a celor care nu sunt cei mai corecți, modalitatea asta de a vinde un bun care nu există. Este o groapă și îți spune dezvoltătorul: aici, la etajul acela care nu se vede, poți să ai o priveliște extraordinară spre pădure, spre lac. Iată, modalitatea asta, noi trebuie să o închidem”, a afirmat Grosu.

El a subliniat că astfel de scheme au dus la situații grave, în care aceleași apartamente au fost vândute de mai multe ori. „Avem cazuri, iată, apartamentele s-au vândut de două, de trei ori, oamenii umblă prin instanță, frustrările sunt mari pentru că procesele durează”, a adăugat oficialul.

O altă direcție vizată de autorități ține de transparența banilor folosiți în tranzacțiile imobiliare: „Pe propria răspundere vine și scrie. Dacă vine din străinătate, pe propria răspundere indică că eu am câștigat banii aceștia, dar tranzacția trebuie să fie făcută prin bancă”, a menționat el.