Eurostat: Ponderea Rusiei în comerțul cu UE scade sub 2%

Comerțul UE cu Rusia a fost puternic afectat de restricțiile la import și export impuse de UE în urma invaziei Rusiei în Ucraina, arată datele publicate de biroul statistic al UE, Eurostat.

Atât exporturile, cât și importurile au scăzut considerabil sub nivelul de dinaintea invaziei. Valorile ajustate în funcție de sezonalitate arată că ponderea Rusiei în importurile extra-UE a scăzut de la 9,6% în februarie 2022 la 1,7% în iunie 2023, în timp ce ponderea exporturilor extra-UE a scăzut de la 3,8 % la 1,4 % în aceeași perioadă.

În martie 2022, luna care a urmat invaziei, UE a înregistrat un vârf al deficitului comercial cu Rusia, cauzat de prețurile ridicate ale produselor energetice. Deficitul s-a ridicat la 18,5 miliarde de euro. Acest deficit a fost redus la 0,4 miliarde de euro până în iunie 2023, rămânând sub un miliard de euro patru luni la rând în 2023 (0,1 euro în martie, 0,8 euro în aprilie și 0,4 euro în mai). Modificarea a fost puternic influențată de scăderea cu 18,6 miliarde de euro a valorii lunare a importurilor din Rusia între martie 2022 (21,9 miliarde de euro) și iunie 2023 (3,3 miliarde de euro). În același timp, valoarea exporturilor a scăzut de la 3,4 miliarde de euro în martie 2022 la 2,9 miliarde de euro în iunie 2023.

Dacă ne uităm la datele trimestriale, în al doilea trimestru din 2023, balanța comercială UE-Rusia pentru bunuri a înregistrat un deficit de 1,6 miliarde de euro, ceea ce indică o mare îmbunătățire față de deficitul de 45,0 miliarde de euro observat în al doilea trimestru din 2022. Această scădere substanțială a deficitului poate fi atribuită în mare măsură scăderii importurilor de energie din Rusia. Deficitul comercial în domeniul energiei a fost redus de la 40,4 miliarde EUR în al doilea trimestru din 2022 la 5,7 miliarde EUR în al doilea trimestru din 2023.

În ultimii doi ani, dependența UE de importurile de energie din Rusia a înregistrat o scădere notabilă. Mai exact, ponderea combustibililor fosili, cum ar fi cărbunele, gazele naturale și petrolul importat din Rusia a scăzut substanțial. Comparând al doilea trimestru din 2021 cu al doilea trimestru din 2023, petrolul a scăzut cu 27 puncte procentuale (pp) (de la 29,2% în 2021 la 2,3% în 2023), gazele naturale cu 26 pp (de la 38,5% la 12,9%) și cărbunele cu 45 pp (de la 45,0% la 0%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#comert. eurostat #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.