Latifundiarii Moldovei cu exporturi în paradisuri fiscale îi sufocă pe micii fermieri

În Republica Moldova, o țară cu o agricultură diversificată și bogată, există o dispută în creștere între câțiva latifundiari care dețin suprafețe masive de pământ arabil și micii agricultori. Acești latifundiari, care dețin câte 40-60 de mii de hectare de teren, au devenit și exportatori agricoli, creând astfel o competiție puternică cu fermierii mai mici.

Într-un interviu acordat Europei Libere, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, a dezvăluit că deținătorii de holdinguri agricole sunt în exclusivitate persoane juridice din Republica Moldova. Aceștia desfășoară exporturi agricole prin intermediul zonelor off-shore, cu destinații precum Elveția. Ministrul a explicat că, din punct de vedere legal, aceste acțiuni sunt conforme cu legislația internațională și cea a Republicii Moldova.

În timp ce micii agricultori se confruntă cu provocări legate de competiția cu aceste holdinguri agricole masive, ministrul Bolea a subliniat că statul nu oferă asistență specială proprietarilor de terenuri extinse. Aceștia sunt lăsați să-și desfășoare activitățile în conformitate cu legislația în vigoare.

În ceea ce privește soluțiile, ministrul Bolea a susținut că micilor producători li se recomandă să se unească în cooperative pentru a face față competiției cu marile holdinguri agricole. Această abordare ar putea oferi micilor agricultori o mai mare forță și resurse colective pentru a se dezvolta și a face față cerințelor pieței agricole în schimbare.

În topul latifundiarilor din Republica Moldova este milionarul Vaja Jhashi. Acesta este cel mai mare arendaș de terenuri prin intermediul grupului de companii Trans-Oil integrat în compania-mamă a offshore-ului cipriot Aragvi Holding International Ltd. Directorul Aragvi Holding International Ltd este Vaja Jhashi, cetățean rus, american și moldovean. Acesta are în arendă 60 de mii de hectare, ceea ce e echivalent cu 41% din suprafața terenurilor arendate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#latifundiari #terenuri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creditele noi acordate în noiembrie 2025 au totalizat 6,93 miliarde lei, în scădere cu 1,6% față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Împrumuturile în moneda națională au reprezentat 71,9% din total ( 4,98 miliarde lei ), înregistrând o diminuare ușoară, de 0,6% față de octombrie. Din perspectiva maturităților, cele mai solicitate au fost creditele cu termene între 2 și 5 ani, care au concentrat 55,3% din volumul creditelor noi. Împrumuturile acordate persoanelor juridice pe aceste termene au avut o pondere de 36,6% din total.

Dobânzile la creditele noi în lei au continuat să coboare: rata medie nominală s-a redus cu 0,16 puncte procentuale, până la 9,06%. În schimb, rata medie la creditele în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Persoanele fizice au contractat în noiembrie credite în valoare de 2,19 miliarde lei, cu 10% mai puțin decât în luna precedentă. Creditele de consum au dominat portofoliul, cu o pondere de 59,2%, majoritatea fiind acordate în lei, pe termene de 2–5 ani ( 1,16 miliarde lei ).

Creditele imobiliare au reprezentat 40,5% din totalul împrumuturilor noi ale populației, fiind contractate preponderent în moneda națională. Din punct de vedere al costurilor, rata medie la creditele de consum în lei a urcat marginal, cu 0,01 p.p., la 11,03%, în timp ce rata medie la creditele ipotecare în lei a scăzut cu 0,03 p.p., până la 8,14%.

În contrast cu populația, persoanele juridice au majorat cererea de finanțare. Creditele noi solicitate de firme au însumat 4,60 miliarde lei, în creștere cu 2,7% față de octombrie.

Cea mai mare parte a finanțărilor – 93,9% – a fost contractată de societăți comerciale nefinanciare, care au concentrat 62,3% din totalul creditelor noi acordate în noiembrie.

Rata medie la creditele în lei pentru companii s-a redus cu 0,10 p.p., până la 8,36%, în timp ce rata medie la împrumuturile în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Datele BNM indică, astfel, o temperare a creditării populației și o dinamică mai bună pe segmentul corporativ, pe fondul ajustărilor de dobândă și al cererii de finanțare din partea mediului de afaceri.