Feteasca Regală – un soi autohton cu cea mai mare producţie la hectar

Soiul autohton de struguri Feteasca Regală a fost descoperit după anul 1920 în Transilvania, lângă Sighişoara și se presupune că este un hibrid între Feteasca Albă și Grasa de Cotnari. Este unul dintre cele mai căutate soiuri din ţara noastră, răspândit în toate zonele, dar cele mai mari plantaţii pot fi întâlnite la Cahul, Hânceşti şi Leova.

“Acest soi face parte din categoria soiurilor semi-aromate, la fel ca și soiul Chardonnay. Datorită producției sale ridicate, de 15-20 de tone la hectar, a fost un soi răspândit și foarte apreciat în perioada comunistă, pe când era solicitată producția masivă”, susţine Gheorghe Nicolaescu, conferenţiar universitar, Departamentul Horticultură, UTM.

Butucul de Fetească Regală este destul de rezistent la ger, dar sensibil la mucegai şi din acest motiv necesită o atenţie sporită, spune expertul nostru. Cu toate acestea, este un soi din care pot rezulta vinuri spumante de excepție.

“Despre struguri vreau să vă spun că este un fapt rar întâlnit la un soi de vin alb, dar conţin în pieliță o concentrație ridicată de tanin, un conservant natural provenit din pieliţe, struguri şi chiar lemnul butoaielor, pentru a prelungi viaţa activă a marilor vinuri roşii. Concentrația de zahăr în strugurii de Fetească Regală poate atinge peste 220 game per litru, adică 13% volum de alcool, în ani mai călduroși”, precizează Nicolaescu.

Sursa foto: Gheorghe Nicolaescu

Vinurile autohtone din soiul Feteaca Regală deschid un buchet floral din trandafir şi flori de camp, precum şi fructe de caise uscate sau migdale.

La un pahar de Feteasca Regală tânără putem asocial un piept de viţel, un păstrăv, o dorada la grătar, creveţi sau un calcan la cuptor. Merg bine şi sărmăluţele în frunză de viţă. Pe când la o Fetească Regală învechită în butoi de lemn, atunci e perfect puiul la cuptor cu legume, risotto clasic, limba de viţel, ratatouille clasic la cuptor şi aceleaşi sărmăluţe în foi de viţă.

Nu uitaţi, consumaţi vinul cu măsură şi responsabilitate, iar pentru a ne susţine producătorii autohtoni, alegeţi vinuri din soiuri locale, precum Feteasca Regală, Feteasca Albă, Feteasca Neagră şi Rara Neagră.

#vin #sarbatoare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După o pauză de un an, Ucraina a reluat exportul de materie primă către Uzina Metalurgică din Râbnița, situată pe teritoriul regiunii separatiste Transnistria – considerată un avanpost rusesc în Republica Moldova. Informația a fost publicată de portalul ucrainean obozrevatel.ua, cu referire la datele Serviciului Vamal de Stat al Ucrainei, citat de obozrevatel.com.

Potrivit sursei, exportator a devenit, ca și anul trecut, compania ucraineană „D-Kamet”, care, în baza unui contract cu Uzina Metalurgică Moldovenească, deținută de proprietari ruși, a livrat partide de fier vechi prin punctul vamal „Nistru”. Documentele de export indică drept destinație oficială Republica Moldova, însă punctul final de descărcare este gara Râbnița, în Transnistria.

Reluarea livrărilor are loc în pofida faptului că piața ucraineană se confruntă cu un deficit strategic de metal uzat, accentuat după invazia pe scară largă a Rusiei, pierderea unor teritorii industriale și distrugerea uzinelor din sud și est. În același timp, exporturile acestui material strategic sunt în creștere rapidă.

Amintim că în august 2024 aceeași companie „D-Kamet” a expediat 276 de tone de metal uzat către uzina din Râbnița – prima livrare după începutul războiului. Totodată, Uzina Metalurgică Moldovenească a fost inclusă în 2018 pe lista de sancțiuni a Consiliului de Securitate și Apărare Națională al Ucrainei, fiind considerată parte a mecanismului economic pro-rus. În martie 2019, însă, aceasta a fost scoasă de pe lista sancțiunilor fără explicații oficiale.

Solicitat de presă, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, nu a comentat deocamdată informația apărută în presa ucraineană.

Fostul deputat Alexandr Slusari s-a arătat indignat de situație:

„Presa ucraineană se revoltă și nu înțelege cum poate fi ajutat un regim separatist și pro-rus, tratat ca reprezentant al țării-agresorului. Credeam că prietenii noștri din Ucraina au însușit lecția istoriei contemporane, când acest cvazistat s-a menținut inclusiv datorită Ucrainei. Mai ales că pentru această lecție țara vecină plătește un preț imens. Trist.”