Feteasca Regală – un soi autohton cu cea mai mare producţie la hectar

Soiul autohton de struguri Feteasca Regală a fost descoperit după anul 1920 în Transilvania, lângă Sighişoara și se presupune că este un hibrid între Feteasca Albă și Grasa de Cotnari. Este unul dintre cele mai căutate soiuri din ţara noastră, răspândit în toate zonele, dar cele mai mari plantaţii pot fi întâlnite la Cahul, Hânceşti şi Leova.

“Acest soi face parte din categoria soiurilor semi-aromate, la fel ca și soiul Chardonnay. Datorită producției sale ridicate, de 15-20 de tone la hectar, a fost un soi răspândit și foarte apreciat în perioada comunistă, pe când era solicitată producția masivă”, susţine Gheorghe Nicolaescu, conferenţiar universitar, Departamentul Horticultură, UTM.

Butucul de Fetească Regală este destul de rezistent la ger, dar sensibil la mucegai şi din acest motiv necesită o atenţie sporită, spune expertul nostru. Cu toate acestea, este un soi din care pot rezulta vinuri spumante de excepție.

“Despre struguri vreau să vă spun că este un fapt rar întâlnit la un soi de vin alb, dar conţin în pieliță o concentrație ridicată de tanin, un conservant natural provenit din pieliţe, struguri şi chiar lemnul butoaielor, pentru a prelungi viaţa activă a marilor vinuri roşii. Concentrația de zahăr în strugurii de Fetească Regală poate atinge peste 220 game per litru, adică 13% volum de alcool, în ani mai călduroși”, precizează Nicolaescu.

Sursa foto: Gheorghe Nicolaescu

Vinurile autohtone din soiul Feteaca Regală deschid un buchet floral din trandafir şi flori de camp, precum şi fructe de caise uscate sau migdale.

La un pahar de Feteasca Regală tânără putem asocial un piept de viţel, un păstrăv, o dorada la grătar, creveţi sau un calcan la cuptor. Merg bine şi sărmăluţele în frunză de viţă. Pe când la o Fetească Regală învechită în butoi de lemn, atunci e perfect puiul la cuptor cu legume, risotto clasic, limba de viţel, ratatouille clasic la cuptor şi aceleaşi sărmăluţe în foi de viţă.

Nu uitaţi, consumaţi vinul cu măsură şi responsabilitate, iar pentru a ne susţine producătorii autohtoni, alegeţi vinuri din soiuri locale, precum Feteasca Regală, Feteasca Albă, Feteasca Neagră şi Rara Neagră.

#vin #sarbatoare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Costul investiției în linia electrică de înaltă tensiune Vulcănești–Chișinău va fi inclus în tariful la energia electrică, însă acest lucru nu trebuie interpretat ca o majorare imediată a facturilor, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu, în cadrul unei emisiuni la Radio Moldova.

Potrivit ministrului, vorbim despre o ajustare de aproximativ 5%, care reflectă exclusiv costul investiției în infrastructura energetică strategică. „Nu vorbim de majorări acum. Vorbim că costul liniei, costul de investiții, va fi reflectat în tarif. Vorbim de o ajustare de aproximativ 5%”, a explicat Junghietu.

El a subliniat că această ajustare înseamnă doar câțiva bănuți în plus față de tariful actual și că evoluția prețurilor pe piețele regionale poate compensa acest efect. „Dacă prețurile regionale, prețul mediu de achiziție, vor scădea, tarifele vor fi ajustate la o anumită perioadă”, a precizat ministrul.

Dorin Junghietu a reamintit că tarifele la energie nu sunt fixe și pot varia în funcție de costurile reale de achiziție. „Știm foarte bine că astă vară, în luna august, tarifele au fost ajustate în scădere. Ne aducem aminte. În vară, tarifele au fost reduse cu 40 și cu 50 de bani”, a spus ministrul.

Linia are o lungime totală de 157 km, traversează 35 de localități din opt raioane și leagă Stația Electrică Vulcănești 400 kV de Stația Electrică Chișinău 330 kV. Capacitatea de transport a liniei va ajunge până la 630 MVA, echivalentul a peste 50% din consumul de energie al țării în perioadele de vârf. Costul proiectului se ridică la circa 61 de milioane de euro.