Raport devastator al OMS pentru 2024. Populația Europei, spre dispariție

Raport devastator al OMS cu privire la pensionari. În 2024 vor fi mai multe persoane cu vârsta peste 65 de ani decât persoane sub 15 ani, anunță Organizația Mondială a Sănătății.

Pentru a atenua impactul îmbătrânirii populaţiei, OMS solicită autorităților să ia măsuri pentru „a permite persoanelor în vârstă să îşi menţină şi să îşi îmbunătăţească sănătatea fizică şi mintală, independenţa, bunăstarea socială şi calitatea vieţii”.

Raport devastator al OMS cu privire la pensionari. În 2024 vor fi mai multe persoane cu vârsta peste 65 de ani decât persoane sub 15 ani, anunță Organizația Mondială a Sănătății

Raport devastator cu privire la pensionari. În 2024 vor fi mai multe persoane cu vârsta peste 65 de ani decât persoane sub 15 ani, anunță OMS. Schimbarea va aduce „noi provocări sociale, economice și de sănătate”. Este avertismentul Organizaţiei Mondiale a Sănătății (OMS). În acest context, se face apel la îmbunătățirea măsurilor pentru asigurarea unei bătrâneți sănătoase.

„Până în 2024, se estimează că populaţia persoanelor cu vârsta peste 65 de ani va fi mai numeroasă decât cea a persoanelor cu vârsta sub 15 ani în regiunea Europa a OMS”, a precizat organizaţia într-un comunicat.

Crește speranța de viață

În prezent, speranța de viață în Regiunea Europeană, crește mai repede decât anii precedenţi, arată raportul OMS. Până în jurul anului 2050, tendințele sugerează că numărul persoanelor cu vârsta de 65 de ani și peste va crește cu până la 25%. Depășind în cele din urmă numărul celor sub 25 de ani.

La nivel mondial, această răsturnare de situaţie ar urma să aibă loc 60 de ani mai târziu. În jurul anului 2064, potrivit proiecţiilor institutului Our World in Data.

„Această tendinţă este sinonimă cu noi provocări sociale, economice şi sanitare”, a subliniat filiala europeană a organizaţiei sanitare care reuneşte 53 de ţări, dintre care unele situate în Asia Centrală.

Printre măsurile recomandate se evidenţiază un regim alimentar echilibrat şi o activitate fizică de cel puţin 150 de minute pe săptămână.

„Chiar şi o activitate fizică mai intensă poate reduce riscul de mortalitate din toate cauzele cu 35%”, a mai precizat OMS.

Europa are cea mai mare speranță de viață medie a femeilor și a treia cea mai mare pentru bărbați, după America de Nord și Oceania, se arată în raport.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#batriini #speranță de viață #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.