Șefa Trezoreriei SUA anunță sancțiuni pentru ”membri cheie ai Hamas” din Gaza, Sudan, Turcia, Algeria și Qatar

Departamentul Trezoreriei american a anunţat miercuri o serie de sancţiuni, impuse în conformitate cu un ordin executiv legat de terorism, vizând nouă ”membri cheie ai Hamas” care sunt agenţi sau persoane ce participă la finanţarea grupării islamiste palestiniene instalaţi în Gaza şi în ţări precum Sudan, Turcia, Algeria şi Qatar, transmit AFP şi Reuters.

”Statele Unite iau decizii rapide şi hotărâte referitoare la finanţatorii şi susţinătorii Hamas, în urma masacrului brutal şi inadmisibil contra unor civili israelieni, printre care şi copii”, a declarat secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, într-un comunicat, cu referire la atacul lansat de Hamas în 7 octombrie asupra teritoriului israelian.

”Vom continua să luăm toate măsurile necesare pentru a priva teroriştii Hamas de capacitatea de a strânge şi folosi fonduri pentru a comite atrocităţi şi a teroriza poporul israelian”, a adăugat Yellen.

Preşedintele american Joe Biden a vizitat miercuri Israelul, unde s-a întâlnit cu premierul Benjamin Netanyahu în contextul actualului conflict între Israel şi Hamas. Cu acest prilej, Netanyahu a cerut Occidentului să-şi unească forţele pentru a învinge Hamas, după ce masacrul comis de organizaţia extremistă palestiniană la 7 octombrie a arătat „răul pur” al grupării.

Întâlnindu-se miercuri cu preşedintele american Joe Biden la Tel Aviv, Netanyahu a declarat că „lumea civilizată trebuie să se unească pentru a învinge Hamas”, comparând organizaţia militantă care conduce Fâşia Gaza cu naziştii şi cu reţeaua jihadistă Stat Islamic.

Hamas a comis cele mai grave crime din Israel, a spus Netanyahu. Au fost violate femei, au fost decapitaţi soldaţi şi au fost ucişi copii, a adăugat el.

„Imaginaţi-vă, domnule preşedinte, frica şi panica acelor copilaşi în ultimele lor clipe, când monştrii le-au descoperit ascunzătorile secrete. Vom învinge Hamas şi vom elimina această ameninţare teribilă din vieţile noastre”, i-a spus premierul israelian lui Biden.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Janet Yellen #sanctiuni #Hamas

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.