Bani de la UE pentru Republica Moldova! Vot în Parlamentul European. Domeniile unde vor ajunge finanțele

Astăzi, în cadrul ședinței plenului Parlamentului European, eurodeputații au votat cu o largă majoritate în favoarea raportului prezentat de Siegfried Mureșan, eurodeputat PNL, privind poziția Parlamentului European asupra bugetului Uniunii Europene pentru anul 2024. Votul a înregistrat 424 de voturi „pentru”, 101 de voturi „împotrivă” și 102 abțineri.

Potrivit raportului adoptat, Parlamentul European susține majorarea alocărilor către domenii considerate prioritare, cum ar fi cercetarea, bursele de studiu „Erasmus+”, sprijinirea tinerilor fermieri, precum și susținerea pentru țări precum Republica Moldova, Ucraina, și regiunile din Vecinătatea estică și sudică ale Uniunii Europene.

Eurodeputatul Siegfried Mureșan a declarat în urma votului că „vestea bună este că bugetul, în valoare de aproximativ 190 de miliarde de euro, cuprinde suficiente fonduri pentru a finanța prioritățile tradiționale ale Uniunii”. El a subliniat, de asemenea, intenția de a spori sprijinul financiar pentru cercetare, bursele de studiu „Erasmus+” și infrastructura de transport transfrontalieră.

Mureșan a evidențiat că o altă prioritate majoră a bugetului este siguranța Uniunii Europene, subliniind dependența acesteia de securitatea țărilor din vecinătate. Propunerile includ creșterea alocărilor pentru Ucraina, Republica Moldova și alte țări din Vecinătatea estică și sudică ale Europei, pentru a contribui la reducerea riscurilor de securitate la granițele Uniunii Europene.

Eurodeputatul a menționat necesitatea revizuirii Cadrului Financiar Multianual pentru a oferi suficientă flexibilitate în alocarea fondurilor către noile priorități de securitate. Astfel, poziția Parlamentului privind Bugetul UE din 2024 este în concordanță cu propunerea de revizuire a Cadrului Financiar Multianual 2021 – 2027.

Această decizie reflectă angajamentul Parlamentului European în promovarea unei Uniuni Europene puternice, axată pe sprijinirea inovației, educației și securității regionale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#euro #bani #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.