Se ieftinește căldura?! Termoelectrica spune că sunt premise

Termoelectrica anunță, într-un comunicat de presă, că sunt premise pentru reducerea tarifului la căldură urmare a reconectării la sistemul centralizat a 15 instituții publice.

Printre instituțiile beneficiare se numără I.P. Direcția Generală pentru Administrarea Clădirilor Guvernului Republicii Moldova, Serviciul Vamal al Republicii Moldova, Centrul Național Anticorupție și Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Această decizie are la bază obiectivul de a optimiza consumul de energie termică în regim de cogenerare, având un impact pozitiv asupra utilizării eficiente a resurselor energetice și reducând impactul asupra mediului.

„Reconectarea acestor instituții la Sistemul de Alimentare Centralizată cu Energie Termică nu doar că va spori producția de energie electrică, consolidând securitatea energetică a țării, dar va crea și premise pentru o eventuală reducere a tarifelor la energia termică pentru consumatori”, se arată în mesajul companiei.

În sezonul de încălzire precedent, măsura similară de reconectare a instituțiilor publice la Sistemul de Alimentare Centralizată cu Energie Termică a adus economii financiare semnificative și a sporit eficiența distribuției de energie termică. Instituțiile reconectate au generat o producție suplimentară de energie electrică de aproximativ 1,4 milioane kWh, contribuind la sustenabilitatea energetică a țării.

Anterior, Iurie Razlovan directorul Termoelectrica anunța despre o posibilă reducere a tarifului la căldură, însă „totul depinde dacă se va ieftini gazul”.

Ultima data tariful la căldură s-a redus la sfârșitul lunii iunie. Pentru consumatorii Termoelectrica căldura s-a ieftinit la 3267 de lei, cu 310 lei/Gcal (sau 9%) în raport cu tariful precedent, iar pentru cei de la CET Nord la 3 561 lei/Gcal, ceea ce reprezintă o diminuare a tarifului cu 344 lei/Gcal (sau 9%) în raport cu tariful precedent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#termoelctrica #ieftinire #căldură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.