Putin a mers cu o delegație impresionantă în China. Pe cine a lăsat acasă să „păzească” Rusia în absența sa?

Președintele rus Vladimir Putin s-a deplasat în China pentru forumului inițiativei „Centura și Drumul” cu o delegație numeroasă care include mulți dintre membrii importanți ai cabinetului său și cei mai importanți oameni de afaceri din Rusia, relatează Reuters.

Delegația rusă pentru forumul din China ce are loc între 17 și 18 octombrie îi include pe:

vicepremierul rus pentru energie Alexandr Novak, considerat cel mai important om al lui Putin în ceea ce privește afacerile legate de petrol și gaze naturale;

ministrul rus de externe Serghei Lavrov (acesta s-a deplasat însă miercuri în Coreea de Nord pentru o vizită în țara vecină Chinei);

Yuri Ușakov, consilierul Kremlinului pentru politică externă;

Maxim Oreșkin, consilierul Kremlinului pentru economie;

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului;

Elvira Nabiullina, guvernatorul Băncii Centrale de la Moscova;

ministrul rus al finanțelor Anton Siluanov;

ministrul rus al economiei Maxim Reșetnikov;

Dmitri Șugaev, președintele Serviciului Federal pentru Cooperare Tehnico-militară;

Yuri Cihancin, șeful Rosfinmonitoring, serviciul de informații financiare al Rusiei;

vicepremierul rus pentru turism, sport, cultură și comunicații Dmitri Cerișenko;

Igor Morgulov, ambasadorul Rusiei la Beijing.

Delegație impresionantă de oameni de afaceri ruși în China

Printre cei care l-au însoțit pe Putin la forumul inițiativei „Centura și Drumul” se numără:

Igor Secin, șeful Rosneft, cea mai mare companie petrolieră din Rusia;

Alexei Miller, șeful Gazprom;

Alexei Lihacev, șeful Rosatom, compania nucleară a Rusiei;

German Gref, CEO-ul Sberbank, cea mai mare bancă privată din Rusia;

Andrei Kostin, șeful VTB Bank;

Igor Șuvalov, șeful VEB, o companie rusă de investiții;

Ghenadi Timocenko, unul dintre cei mai cunoscuți oameni de afaceri ai Rusiei;

Leonid Mihelson, șeful Novatek, cel mai mare producător independent de gaze naturale din Rusia;

Kirill Dmitriev, șeful Fondului de Investiții Directe al Rusiei.

Pe cine a lăsat Vladimir Putin să „păzească” Rusia în timpul vizitei sale

La Moscova au rămas în general oficiali importanți din domeniul securității și serviciilor secrete:

ministrul apărării Serghei Șoigu;

Nikolai Patrușev, secretarul general al Consiliului de Securitate al Rusiei;

Alexandr Bortnikov, șeful FSB;

fostul președinte și premier Dmitri Medvedev, în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate de la Moscova;

Anton Vaino, șeful de cabinet al lui Putin la Kremlin;

Serghei Kirîienko, adjunctul lui Vaino;

premierul rus Mihail Mișustin;

Viktor Zolotov, șeful Gărzii Naționale a Rusiei și unul dintre comandanții ruși în care Putin are cea mai mare încredere;

Serghei Narîșkin, șeful Serviciului de Informații Externe al Rusiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vizita #china #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe fondul tensiunilor geopolitice şi al incertitudinilor economice, investitorii pariază tot mai mult pe aur în 2025. Preţul metalului preţios a urcat cu aproape 30% de la începutul anului pe piaţa spot, iar contractele futures ating acum circa 3.400 de dolari pe uncie (28 de grame), potrivit MarketWatch. Evoluţia este determinată de conflictul dintre Israel şi Iran, temerile privind noile tarife comerciale ale lui Donald Trump şi inflaţia relativ ridicată în Statele Unite.

Cererea pentru plasamente de siguranţă – unde se încadrează şi francul elveţian – a crescut pe fondul acestor incertitudini, iar estimările arată că trendul ascendent va continua, spune Mihai Căruntu, vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, citat de businessmgazin.ro.

„Aurul a crescut foarte mult anul acesta şi în ultimele 12 luni; s-a apreciat şi francul elveţian, alt activ de refugiu. Incertitudinea mai mare s-a văzut pe cotaţiile aurului, care a avut o decadă foarte bună, un randament anualizat de 8% în ultimii zece ani. Este foarte mult pentru că aurul a avut nişte decenii în care a stagnat”, explică el.

De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, aurul s-a numărat printre cele mai performante active la nivel global. Politicile comerciale imprevizibile, în special noile taxe vamale, au amplificat temerile legate de un posibil război comercial, alimentând inflaţia, încetinind perspectivele economice şi determinând investitorii să caute refugiu în metalul preţios.

De altfel, indicele S&P 500 – de referinţă pentru Wall Street, cea mai mare piaţă de capital din lume – înregistrează o creştere de 2,8% în 2025, sub indicele paneuropean Stoxx 600, pe care l-a depăşit constant în ultimii ani. Până nu demult, S&P 500 se afla în teritoriu negativ anul acesta.

„Din anii 1920-1930 încoace, aurul n-a crescut, în medie, cu mai mult de 5%. Estimările sunt că va continua să crească pentru că este incertitudine mare. Dacă vorbim de tarifele lui Trump, ele ar pune în pericol creşterea economică, ar alimenta inflaţia şi deci ar influenţa profiturile corporate”, mai spune Mihai Căruntu.