Suport din UE și Suedia! 150 de producători locali și-au dat întâlnire la IarmarEco – cel mai mare târg al toamnei

20 Oct. 2023, 16:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Oct. 2023, 16:01 // Actual //  bani.md

Circa 150 de antreprenori sociali și producători locali din Republica Moldova şi-au dat întâlnire la cel mai mare târg cu produse bio, denumit IarmarEco. Dulciuri, fructe uscate, miere, cereale integrale, uleiuri şi lumânări aromate, dar şi adevărate bijuterii din plastic reciclat au fost puse la dispoziţia vizitatorilor.

La eveniment au venit producători din toate raioanele Republicii Moldova, pentru a-şi promova produsele de calitate, din componente naturale, fără adaosuri și substanțe care dăunează mediului.

Cu delicii care au la bază miere, seminţe şi nuci a venit şi Eliza Dulgheru. Aceasta a venit tocmai de la Ungheni.

Am venit la acest târg cu produsele Dulce Plai şi Batonaş. Reprezentăm şi un magazin online care vinde produse locale – Trei de Bine. Le propunem cumpărătorilor batoane nutritive din miere, fără zahăr din nuci şi seminţe. Avem mierea crem cu fructe liofilizate, pastele din nuci la fel din miere. Avem în vânzare şi săpunuri naturale, lumânări din ceară, ceaiuri din ierburi, dar şi alte produse făcute în prisaca de la Ungheni”, a menţionat producătoarea.

Am venit la târg ca să le propunem consumatorilor să facă cunoştinţă cu produsele noastre. Producem seminţe de germinare, făină integrală, ulei de floarea soarelui, ș. a. Astăzi le oferim cumpărătorilor și seminţe de muştar. Aceste târguri sunt foarte importante pentru noi, deoarece ne ajută să ne promovăm, să ne mărim baza de clienţi, dar şi să ne vindem produsele la care muncim şi depunem mult suflet”, ne-a spus Alexei Micu, fondatorul „eBio”.

Valentina Buhnă ne-a povestit că acesta este al patrulea an de când participă la acest târg, iar în acest an a venit cu produse noi pentru cumpărători. Aceasta spune că deşi unora prețurile li se par exagerate, în spatele produselor este un proces lung şi complicat, care necesită multă muncă.

Am venit, ca de obicei, cu pistilul din peste 20 de fructe, crackeri din seminţe încolţite şi chipsuri mere şi citrice. Anul acesta am început să uscăm şi prunele noastre ecologice, avem şi chipsuri din căpşuni şi boia de ardei şi roşii. Ce ţine de pistil – este un proces lung. E vorba de varietate, despre coacerea merelor, de amestecare, deshidratare, tăiere, ambalare.  Referitor la proporţia de deshidratare, atunci când luăm 20 kg de ardei dulci şi îi deshidratăm, atunci ne iese 1 kg. Deşi poate părea costisitor, aceste produse sunt uscate natural şi nu conţin sare, adaosuri sau alţi aditivi alimentari”, a afirmat Valentina.

Pe lângă produsele ce pot fi consumate sau utilizate pentru corp, la IarmarEco oamenii au putut cumpăra şi produse pentru casă, precum lenjerie de pat, torbiţe din haine care au fost reutilizate sau chiar bijuterii din plastic reciclat şi prelucrat.

Venim din regiunea transnistreană, unde producem textile atât din materiale noi, cât şi din materiale reciclate. Este o metodă ecologică pe care am decis să o promovăm. În atelierul nostru muncesc femei care au avut parte de viaţă grea, femei care au rămas văduve, cu mulţi copii sau care nu pot lucra toată ziua. Coasem cearşafuri, diverse torbiţe şi lucruri pentru casă şi chiar haine pentru animăluţe”, a precizat Irina Vereşaghina, de la Fondul „Детство детям” din stânga Nistrului.

Potrivit organizatorilor, IarmaEco a ajuns în acest an la a 12-a ediţie, iar scopul evenimentului este de a promova produsele eco, reciclarea, dar și producătorii şi antreprenorii locali.

Este o diversitate foarte mare de producători care produc de la alimente până la cosmetică naturală și de la săpunuri și lumânări până la scutece reutilizabile sau chiar bijuterii. Criteriul după care noi am selectat aceşti antreprenori a fost ca produsele lor să nu dăuneze mediului, să fie cât mai eco și sănătoase şi astfel să diminuăm utilizarea plasticului”, ne-a spus Marina Cebanu, comunicator în cadrul Departamentului Antreprenoriatul Social la AO „EcoVisio”.

„Acest eveniment este organizat de către Asociaţia Obştească „EcoVisio” şi este finanţat de către de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia prin intermediul Fundației Est-Europene, în parteneriat cu Asociația Businessului European și a Centrul Contact. Acesta este foarte important pentru toţi producătorii şi antreprenorii locali, pentru că ei nu prea au piaţă de desfacere și în prezent îşi promovează produsele pe reţelele de socializare şi nu au îndeajuns clienţi”, susţine Ana Ciurac, coordonatoare de programe la Fundaţia Est-Europeană.

Pe lângă un bogat sortiment de produse naturale, vizitatorii au avut parte de degustări, master-class-uri, tombolă, muzică vie, dar și de diverse activități pentru copii și ateliere creative.

 

23 Sept. 2026, 11:51
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
23 Sept. 2026, 11:51 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova continuă să exporte volume mari de grâu, însă transformarea materiei prime în produse cu valoare adăugată rămâne o provocare, arată o analiză a economistului Iurie Rija. Potrivit acestuia, disponibilitatea cerealelor nu este suficientă pentru ca procesarea să fie automat rentabilă, iar competitivitatea depinde de costurile de producție, calitate, ambalare, logistică și accesul la piețe.

În lunile iulie–august 2026, Republica Moldova a exportat 378.165 de tone de grâu, cu aproximativ 23% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025 și cu 5% peste nivelul din 2021. Valoarea exporturilor a ajuns la circa 1,4 miliarde de lei, iar prețul mediu de export a fost de 3,71 lei pentru un kilogram.

Rija atrage însă atenția că majorarea încasărilor pe tonă nu înseamnă neapărat profituri mai mari pentru fermieri sau comercianți, în condițiile în care logistica s-a scumpit și consumă o parte tot mai mare din marjă.

O vulnerabilitate este vizibilă în transportul feroviar. Exportul de grâu pe calea ferată a scăzut de la 45.341 de tone în iulie la doar 2.870 de tone în august, adică cu aproape 94%. Analiza asociază prăbușirea cu blocajele pe direcția portului Reni și cu riscurile militare din regiune.

În același timp, aproape trei sferturi din exporturile de grâu au fost concentrate prin cele două componente ale hubului Giurgiulești. Ponderea acestora a ajuns la 73,8%, ceea ce face comerțul moldovenesc dependent de funcționarea unui număr restrâns de rute logistice.

Situația arată diferit pe segmentul făinii. În perioada 1 ianuarie–26 august 2026, Moldova a exportat 16.431 de tone de făină, cu circa 4% mai puțin decât în perioada comparabilă din 2025. Încasările au constituit 87,1 milioane de lei.

Prețul mediu lunar de export al făinii a coborât de la 5,85 lei/kg în martie la 4,63 lei/kg în august, ceea ce înseamnă o reducere de aproape 21%. Pentru procesatori, această tendință pune presiune directă pe rentabilitate, în cazul în care prețul grâului, energia, logistica și celelalte costuri nu scad în același ritm.

În aceeași perioadă, Republica Moldova a importat 15.688 de tone de făină în valoare de 120,7 milioane de lei. Cantitativ, exporturile au depășit importurile cu 743 de tone, însă valoric balanța a rămas negativă.

Deficitul comercial la făină a ajuns astfel la 33,6 milioane de lei. Prețul mediu de import a constituit 7,69 lei/kg, cu aproximativ 45% mai mare decât media de export, de 5,30 lei/kg.

Rija explică această diferență prin structura diferită a produselor comercializate. Moldova exportă în principal făină în vrac sau în saci mari, destinată clienților industriali, în timp ce importă mai ales făină ambalată în cantități mici, destinată comerțului cu amănuntul. Marca, ambalajul, caracteristicile produsului și condițiile de livrare contribuie la diferența de preț.

Economistul subliniază că diferența de 45% nu poate fi interpretată drept un profit pe care morile locale l-ar putea recupera simplu prin ambalare, însă arată existența unui segment comercial cu valoare adăugată mai mare, care ar putea fi dezvoltat.

Ca exemplu, Rija indică modelul Turciei, unde legătura dintre materia primă și industria de procesare pentru export este susținută prin acces la stocuri și mecanisme de piață. Potrivit datelor invocate în analiză, Turcia a exportat în 2025 aproximativ 2,34 milioane de tone de făină, în valoare de 871 de milioane de dolari, iar pentru 2026 este evocată o posibilă creștere spre 3 milioane de tone.

Pentru Republica Moldova, cheia ar fi dezvoltarea întregului lanț: grâu cu proprietăți constante, stocuri finanțabile, utilaje eficiente, contracte stabile de vânzare, transport predictibil și o legătură mai bună între fermieri și procesatori.

La un consum orientativ de 1,3–1,35 tone de grâu pentru producerea unei tone de făină, rentabilitatea unei mori depinde de prețul efectiv al materiei prime, randamentul măcinării și veniturile obținute din produsele secundare, precum tărâțele.

Analiza mai arată că România și Israelul absorb împreună peste 99% din exporturile moldovenești de făină, ceea ce demonstrează că procesatorii locali au deja acces la piețe externe. Totodată, pe piața internă, estimată la circa 230.000 de tone anual, importurile de 25.000–30.000 de tone reprezintă un segment pentru care producătorii locali ar putea concura mai agresiv.