Peste 26 de milioane de tone de fier vechi au fost prelucrate de Uzina Metalurgică Moldovenească din octombrie 1984

Uzina Metalurgică Moldovenească (MMZ) sărbătorește în octombrie anul acesta 39 de ani de la prima turnare de metal din această regiune. Acest eveniment a marcat începutul industriei metalurgice din Moldova. În această perioadă, la MMZ au fost prelucrate 26.075.592 tone de deșeuri de metal și au fost produse 22.883.937 tone de semifabricate, utilizate ulterior în producția unei game variate de produse pentru diferite industrii.

„De la prima turnare de metal și momentul lansării ulterioare, uzina a devenit un lider al industriei din regiune și un exemplu pentru multe alte uzine metalurgice din țările învecinate. Investițiile constante în modernizarea și creșterea capacităților de producție, respectarea celor mai înalte standarde în ceea ce privește protecția mediului la nivel regional și normele internaționale au asigurat calitatea produselor, recunoscută de partenerii noștri din peste 100 de țări”, a menționat conducerea MMZ.

Doar în 2022, au fost efectuate 12 audituri externe de către diverse organizații de certificare străine pentru a evalua conformitatea produselor uzinei cu standardele globale, rezultând obținerea a 21 de certificate de conformitate.

De-a lungul întregii perioade, de la prima turnare a metalului, la MMZ au lucrat peste 15.500 de persoane, uzina devenind un element cheie în dezvoltarea nu doar a orașului Rîbnița, ci și a întregii regiuni. De la început și până în prezent, uzina a depus eforturi semnificative pentru dezvoltarea orașului și a regiunii, inclusiv pentru protecția socială a angajaților actuali, foști și viitori.

În plus, pe lângă susținerea pensionarilor din rândul lucrătorilor metalurgiști, numărul cărora depășesc o mie de persoane, din care 65 au avut o implicare directă în evenimentele din 1984, MMZ sprijină învățământul dual, oferind asistență și ajutor familiilor numeroase și tinerilor, precum și profesioniștilor calificați. În ceea ce privește studenții care urmează să se califice în cadrul acestui sistem de învățământ, uzina le acordă burse și le garantează angajarea ulterioară.

#mmz. productie #fier

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.