Exproprieri pe drumul liniei electrice de la Vulcănești la Chișinău! Plățile s-ar ridica la milioane de lei

Guvernul Republicii Moldova a anunțat un proiect de hotărâre care vizează exproprierea a aproximativ 900 de terenuri situate în apropierea liniei electrice aeriene (LEA) 400 kV #Vulcănești–#Chișinău, proiect considerat de utilitate publică și de interes național. Conform propunerii guvernamentale, proprietarii terenurilor vor primi despăgubiri conform legislației din Republica Moldova.

Proiectul de hotărâre a fost publicat pe portalul www.particip.gov.md pentru consultări publice, urmând să fie promovat spre aprobare de către Executiv după finalizarea procesului de consultare. Terenurile aflate în proprietate privată sau publică a unităților administrativ-teritoriale ale mai multor raioane și municipii, inclusiv Taraclia, UTA Găgăuzia, Cahul, Leova, Cimișlia, Hâncești, Ialoveni și municipiul Chișinău (comuna Băcioi), sunt vizate pentru expropriere și transferul lor în proprietatea statului.

Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului, conform legii Republicii Moldova, va evalua sumele acordate ca despăgubiri. Aceste evaluări vor fi efectuate de evaluatori independenți, în conformitate cu legislația națională.

Pentru a facilita procesul de expropriere și pentru a minimiza impactul social al proiectului, comitete de monitorizare a impactului social au fost create la nivel de raioane și localități. Aceste comitete vor facilita participarea comunității în monitorizarea impactului, recepționarea reclamațiilor și asistența proprietarilor de terenuri.

În plus, odată cu adoptarea Hotărârii de Guvern, se va institui o Comisie specială pentru soluționarea întâmpinărilor, cu scopul de a asigura un proces corect și echitabil pentru toți proprietarii afectați. Proprietarii care întâmpină dificultăți în prezentarea actelor necesare sau care, din circumstanțe obiective, nu pot solicita despăgubiri, vor avea posibilitatea de a informa Unitatea consolidată pentru implementarea și monitorizarea proiectelor în domeniul energeticii (UCIPE) și de a solicita suport pentru procesul de obținere a despăgubirilor.

Construcția liniei electrice aeriene de 400 kV Vulcănești-Chișinău este finanțată de Banca Mondială și realizată de către Ministerul Energiei, prin UCIPE – MEPIU. Pe lângă construcția liniei, proiectul prevede modernizarea a două substații electrice și consolidarea sistemului de dispecerat și evidență pentru ÎS Moldelectrica.

Licitația pentru construcția linei de înaltă tensiune Vulcănești – Chișinău a fost câștigată de compania indiană KEK International.

Proiectul noii linii de înaltă tensiune de 400 kV Vulcănești – Chișinău conform planului ar trebui să fie finalizată în trei ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#exproproprieri #linie electrică

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cetățenii chinezi domină programul de „vize de aur” al Greciei. Aproape jumătate dintre primele permise de ședere eliberate pe baza achizițiilor imobiliare în Grecia aparțin cetățenilor chinezi, iar în cazul reînnoirilor proporția depășește 60%. Prezența lor a schimbat vizibil, dar și subtil, chipul capitalei elene. Pe de o parte, restaurante chinezești autentice au apărut în centrul Atenei, frecventate în special de angajați ai gigantului China Ocean Shipping Company, care administrează al cincilea port ca mărime din Europa. Pe de altă parte, cumpărătorii chinezi au achiziționat mii de apartamente în goana după rezidență prin schema de investiții, cunoscută drept „viza de aur”, scrie South China Morning Post.

În iunie 2025, aproape 8.000 de cetățeni chinezi – mai exact 7.795 – erau beneficiari noi ai programului, ceea ce înseamnă că nu ajunseseră încă la termenul de cinci ani pentru reînnoirea permisului. Aceștia reprezentau 47,8% din totalul deținătorilor de permise noi, fiind de departe cel mai numeros grup, potrivit Ministerului grec al Migrației și Azilului. Printre cei 5.679 de investitori care și-au reînnoit „viza de aur”, 61% erau tot chinezi, a mai raportat ministerul.

Când programul a fost lansat, în 2013, principalii aplicanți veneau din țări vecine, precum Turcia și Rusia. Însă interesul chinezilor a explodat după pandemie, când numeroși cetățeni bogați sau din clasa mijlocie – marcați de restricțiile drastice impuse de Beijing la finalul politicii zero-Covid – au căutat o cale de scăpare.

Comparativ cu alte state europene, Grecia s-a remarcat prin accesibilitate. Până în august 2023, rezidența putea fi obținută prin achiziția unei proprietăți de cel puțin 250.000 de euro în Atena. Prin contrast, în Portugalia pragul era de 500.000 de euro, până la eliminarea programului în 2023. În plus, Grecia oferea standarde de viață mai ridicate și o economie locală mai stabilă decât Malta, de exemplu.

La apogeul valului, modul în care investitorii chinezi cumpărau apartamente a stârnit uimirea localnicilor, mulți plătind pentru locuințe cu informații minime despre zonă. „Nu știu dacă au înțeles ce cumpărau. Cred că pur și simplu făceau achiziția, obțineau viza și atât”, spune Katerina Pitsou, co-proprietara agenției OPSIS Real Estate din Atena. Ea își amintește vizionări unde grupuri de chinezi veneau cu microbuze, însoțiți de agenți locali și uneori de traducători, luând decizii rapide, fără să cerceteze prea mult clădirile sau cartierele. „Dacă un francez ar intra într-un magazin alimentar, ar analiza mai atent ce cumpără decât un chinez care lua un apartament în Atena la acea vreme”, glumește ea.

Efectul economic a fost, totuși, vizibil: stimularea renovărilor, a construcțiilor și a altor sectoare. „Nu cred că localnicii ar fi putut contribui atât de mult la economie”, afirmă Eleni Lazoura, fondatoarea Bnbkeys, o agenție specializată în administrarea apartamentelor închiriate pe Airbnb. „Am chiar cazuri de oameni care nu doar și-au renovat apartamentele, ci și fațada sau intrarea clădirii – lucru imposibil după criza economică, când era greu să convingi vecinii să plătească pentru reparații.” Lazoura administrează circa 30 de apartamente deținute de chinezi și crede că și comunitatea locală are de câștigat, dat fiind că proprietarii nu locuiesc acolo, folosind spațiile doar pentru turiști sau chiriași.

Aceeași opinie o împărtășește și Pitsou, care consideră că orice investiție străină aduce beneficii Greciei, indiferent că vine din China sau dintr-o țară europeană. Totuși, câștigurile sunt temperate de temerea că grecii ar putea fi excluși de pe piața imobiliară din propriile orașe.

Astfel, la sfârșitul lui 2024, guvernul a ridicat pragul de investiție pentru „viza de aur”: la 800.000 de euro pentru Atena și insulele populare precum Santorini, Naxos și Paros, și la 400.000 de euro pentru restul țării, explică Pitsou. Înainte de noile reguli, investitorii au preferat să cumpere în capitală.

În iunie 2025, din cele 14.931 de cereri aflate pe rol – majoritatea depuse înainte de schimbarea pragurilor – peste 80% vizau regiunea Attica, arată datele ministerului.

Între primul trimestru al lui 2023 și primul trimestru al lui 2025, indicele prețurilor la apartamente din Atena a urcat cu 16,1%, de la 95 la 110,3, potrivit Băncii Greciei. Totuși, rămâne neclar în ce măsură această creștere a fost determinată de investitorii chinezi prin programul de „viză de aur”.

#vize #program #Grecia