Kremlinul încearcă manipularea Moldovei! Planul Gazpromului de a reveni pe piața locală. Tofilat: Prin Șor

După ani de șantaj și presiuni din partea Gazpromului, Moldova se bucură acum de o independență energetică semnificativă și de o piață a energiei concurențială. Decizia Uniunii Europene de a sincroniza într-un timp scurt sistemele electroenergetice ale Republicii Moldova și Ucrainei cu cel european a fost salutată ca un pas crucial către diversificarea surselor de energie și reducerea dependenței de gazele rusești.

În emisiune „Descifrat” de la Agora, Sergiu Tofilat, membru al Consiliului de Observatori de la Moldovagaz, a explicat că Gazpromul a fost în trecut un factor de presiune semnificativ asupra Moldovei, reducând volumele și crescând prețurile gazelor aproape de trei ori. Cu toate acestea, după alegerile recente, o nouă schimbare de dinamică a avut loc, iar Putin a început să exercite presiuni asupra țării în încercarea de a-și impune interesele.

„Dacă ne amintim – Gazpromul ne șantaja, reducea volumele, a crescut prețul aproape de trei ori. După alegeri, lui Putin nu i-au plăcut rezultatele și a început să șantajeze. În acest timp Moldova nu a stat pe loc. Gazpromul nu ne mai poate șantaj pe partea de gaze. UE a luat decizia să sincronizeze în timp scurt sistemul electroenergetic al RM și Ucraina cu sistemul european. Acești pași au permis ca noi să nu mai depindem de gazul rusesc. Nu mai suntem dependenți, iar în acest context, ajungem la o piață concurențială. Cumpărătorii vor putea alege. Dacă acum doi ani nu avea de unde alege, astăzi Kremlinul, Gazpromul încearcă să între pe piața Rm prin Șor. Gazpromul a ajuns să conlucreze cu Sort pentru a intra pe piața din Moldova.Eu cred că acesta e un succes pentru autoritățile de la Chișinău”, explică membrul Consiliului de Observatori de la Moldovagaz, Sergiu Tofilat.

Evghenia Guțul, bașcanul Găgăuziei exponenta fugarului Ilan Șor în autonomie, a în ultima săptămână a declarat că locuitorii din Găzgăuzia vor primi gaz cu 11 lei de la 1 decembrie.

Republica Moldova a renunțat la gazul rusesc de la sfârșitul anului 2022 și s-a reorientat pe piețele din vest, după ce Gazporm a redus cantitatea livrată Chișinăului la 5,7 milioane metri cubi/zi. Întreaga cantitate de metan a fost redirecționată către partea stângă a Nistrului în schimbul energiei electrice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Tofilat #tarife #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.