Kremlinul încearcă manipularea Moldovei! Planul Gazpromului de a reveni pe piața locală. Tofilat: Prin Șor

După ani de șantaj și presiuni din partea Gazpromului, Moldova se bucură acum de o independență energetică semnificativă și de o piață a energiei concurențială. Decizia Uniunii Europene de a sincroniza într-un timp scurt sistemele electroenergetice ale Republicii Moldova și Ucrainei cu cel european a fost salutată ca un pas crucial către diversificarea surselor de energie și reducerea dependenței de gazele rusești.

În emisiune „Descifrat” de la Agora, Sergiu Tofilat, membru al Consiliului de Observatori de la Moldovagaz, a explicat că Gazpromul a fost în trecut un factor de presiune semnificativ asupra Moldovei, reducând volumele și crescând prețurile gazelor aproape de trei ori. Cu toate acestea, după alegerile recente, o nouă schimbare de dinamică a avut loc, iar Putin a început să exercite presiuni asupra țării în încercarea de a-și impune interesele.

„Dacă ne amintim – Gazpromul ne șantaja, reducea volumele, a crescut prețul aproape de trei ori. După alegeri, lui Putin nu i-au plăcut rezultatele și a început să șantajeze. În acest timp Moldova nu a stat pe loc. Gazpromul nu ne mai poate șantaj pe partea de gaze. UE a luat decizia să sincronizeze în timp scurt sistemul electroenergetic al RM și Ucraina cu sistemul european. Acești pași au permis ca noi să nu mai depindem de gazul rusesc. Nu mai suntem dependenți, iar în acest context, ajungem la o piață concurențială. Cumpărătorii vor putea alege. Dacă acum doi ani nu avea de unde alege, astăzi Kremlinul, Gazpromul încearcă să între pe piața Rm prin Șor. Gazpromul a ajuns să conlucreze cu Sort pentru a intra pe piața din Moldova.Eu cred că acesta e un succes pentru autoritățile de la Chișinău”, explică membrul Consiliului de Observatori de la Moldovagaz, Sergiu Tofilat.

Evghenia Guțul, bașcanul Găgăuziei exponenta fugarului Ilan Șor în autonomie, a în ultima săptămână a declarat că locuitorii din Găzgăuzia vor primi gaz cu 11 lei de la 1 decembrie.

Republica Moldova a renunțat la gazul rusesc de la sfârșitul anului 2022 și s-a reorientat pe piețele din vest, după ce Gazporm a redus cantitatea livrată Chișinăului la 5,7 milioane metri cubi/zi. Întreaga cantitate de metan a fost redirecționată către partea stângă a Nistrului în schimbul energiei electrice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Tofilat #tarife #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să importe mai mult decât reușește să exporte, iar dezechilibrul comercial a ajuns la 4,42 miliarde de euro în primele opt luni ale anului 2026. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, țara a importat mărfuri de aproape trei ori mai mult decât a vândut peste hotare, în timp ce deficitul balanței comerciale s-a majorat cu peste 250 de milioane de euro comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

În perioada ianuarie–august 2026, exporturile Republicii Moldova au însumat 2,24 miliarde de euro, în creștere cu 9,3%, în timp ce importurile au ajuns la 6,66 miliarde de euro, cu 7,1% mai mari decât în perioada similară din 2025.

Cu alte cuvinte, la fiecare 100 de euro cheltuiți pentru mărfurile aduse din străinătate, economia moldovenească a reușit să obțină din exporturi doar 33,6 euro. Restul de 66,4 euro reprezintă diferența dintre valoarea importurilor și cea a exporturilor.

Situația s-a deteriorat în luna august, când exporturile au coborât la 268,5 milioane de euro, în scădere cu 16,2% față de iulie și cu 6,1% comparativ cu august 2025. În schimb, importurile au constituit 817,5 milioane de euro, cu 7% peste nivelul din aceeași lună a anului trecut.

Astfel, numai în august, deficitul comercial a fost de 549 de milioane de euro, cu aproape 15% mai mare decât în august 2025.

O presiune asupra balanței comerciale vine din sectorul energetic. Petrolul și produsele petroliere reprezintă 10,2% din totalul importurilor, gazele și produsele industriale obținute din gaz dețin 9,5%, iar energia electrică încă 4,1%. Împreună, aceste trei categorii însumează 23,8% din importuri, echivalentul a aproximativ 1,59 miliarde de euro.

Mai mult, comparativ cu primele opt luni ale anului trecut, importurile de petrol și produse petroliere au crescut cu 26,8%, cele de gaze cu 10,4%, iar importurile de energie electrică au avansat cu 7,1%.

Datele BNS arată și o dependență comercială de câteva piețe. România rămâne principalul partener al Republicii Moldova, fiind destinația a 29,9% din exporturile moldovenești și sursa a 22,9% din importuri. Pe locul al doilea în structura importurilor se află China, cu o pondere de 14,5%, urmată de Ucraina, cu 9,4%.

În același timp, Uniunea Europeană absoarbe două treimi din exporturile Republicii Moldova, respectiv 66,6%, și furnizează 53,6% din mărfurile importate. Comerțul cu statele UE a generat în primele opt luni un deficit de peste 2,07 miliarde de euro.

În structura exporturilor, cele mai importante categorii de mărfuri au fost semințele și fructele oleaginoase, cu o pondere de 15,6%, mașinile și aparatele electrice, cu 13,8%, cerealele și preparatele pe bază de cereale, cu 12,1%, și legumele și fructele, cu 10,8%.

Agricultura a contribuit la creșterea exporturilor. Livrările externe de cereale și preparate pe bază de cereale au crescut cu 48,8%, cele de semințe și fructe oleaginoase cu 21,4%, iar exporturile de legume și fructe au avansat cu 15,9%.

În schimb, exporturile de băuturi alcoolice și nealcoolice au scăzut cu 10,7%, cele de mașini și aparate electrice cu 6%, iar exporturile de energie electrică s-au redus cu 33,3%.

Totodată, o cincime din exporturile raportate de Republica Moldova nu reprezintă mărfuri autohtone, ci reexporturi. Din cele 2,24 miliarde de euro exportate, mărfurile produse în țară au reprezentat 1,79 miliarde de euro, iar reexporturile au însumat 444,1 milioane de euro.