Enigma concesionării aeroportului! Spînu promite s-o dezvăluie: Avem nevoie de investiții de 300 milioane de euro

Aeroportul Internațional Chișinău se confruntă cu o necesitate urgentă de investiții în valoare de aproximativ 200-300 de milioane de euro, potrivit declarațiilor ministrului Infrastructurii, Andrei Spînu. Acesta a explicat că aceste investiții sunt esențiale pentru construirea unui nou terminal, reparația pistelor, sistemelor de parcare și alte îmbunătățiri care să facă față creșterii constante a traficului aerian.

„Infrastructura actuală a aeroportului se apropie de capacitatea maximă, iar rândurile limitate de parcare reflectă această situație. Este necesar un terminal nou, repararea pistelor, precum și extinderea facilităților de parcare pentru a răspunde cererii crescânde. Investițiile sunt estimate între 200 și 300 de milioane de euro”, a declarat ministrul Spînu într-o emisiune de la RLive.

Totuși, ministrul a subliniat că nici Aeroportul și nici statul nu dispun de resursele financiare necesare pentru această investiție considerabilă, evaluată la 4-6 miliarde de lei moldovenești. În acest context, Guvernul caută soluții pentru atragerea unui partener strategic care să asigure atât resursele financiare, cât și experiența necesară.

„Partenerul strategic trebuie să aibă capacitatea financiară de a susține această investiție, să demonstreze expertiză în construcția infrastructurii aeroportuare și să aibă experiență în operarea aeroporturilor similare. Ne dorim, de asemenea, să atragem curse aeriene suplimentare și să avem o relație solidă cu companiile aeriene”, a explicat ministrul.

În căutarea unui partener potrivit, ministrul a menționat că au fost vizitate aeroporturi și companii specializate în Franța, Germania și Spania. În săptămânile următoare, se așteaptă vizita unei companii franceze de renume la Chișinău pentru a evalua situația și a propune soluții.

„Este un proces complex, în care trebuie să găsim o soluție pe termen lung pentru o infrastructură modernă și pentru creșterea numărului de curse către și dinspre Chișinău. Decizia finală privind modul de gestionare a aeroportului va fi luată în următoarele șase luni. Atunci când va fi această decizie eu voi ieși public și va spune că este contract de management, că este o investiție pur financiară, că este un contract operațional sau că este un contract de concesionare”, a adăugat ministrul Spînu.

În data de 26 octombrie, președinta Maia Sandu declara în cadrul emisiunii „Puncte de reflecție” de la Vocea Basarabiei că nu se pune în discuție concesionarea Aeroportului Chișinău. Ea a subliniat că: „concesiunile în sine nu sunt ilegale, dar a adăugat că ceea ce s-a întâmplat anterior nu a fost o concesiune corectă, ci o schemă frauduloasă prin care aeroportul a ajuns în mâinile lui Ilan Șor”.

Aeroportul Chișinău a fost anterior concesionat către AviaInvest care revenit înapoi în administrarea Statului în data de 23 noiembrie 2022 după decizia Curții de Apel Chișinău.

Avia Invest, controlată de Ilan Șor, a luat în concesiune Aeroportul Internațional Chișinău pentru un termen de 49 de ani, iar statul a dat în judecată compania și a cerut anularea contractului de concesionare.

Drept răspuns Avia Invest a dat Moldova în judecată la Curtea de Arbitraj de la Stockholm. Compania a acuzat autoritățile de la Chișinău că o supun presiunilor și cere despăgubiri de 855 de milioane de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#concesionare #Spînu #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproximativ 147 de întreprinderi din Republica Moldova ar putea fi încadrate suplimentar în categoria IMM, după modificarea criteriilor de clasificare. Guvernul a aprobat proiectul de lege care actualizează cadrul de funcționare și susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și îl aliniază la regulile Uniunii Europene.

Una dintre principalele modificări vizează pragurile financiare. O companie va putea fi considerată IMM dacă are o cifră de afaceri anuală netă de cel mult 50 de milioane de euro, față de 25 de milioane de euro în prezent, și/sau active totale de cel mult 43 de milioane de euro, comparativ cu 21,5 milioane de euro. Pentru întreprinderile mijlocii se menține limita de cel mult 249 de angajați.

Totodată, vor fi introduse reguli europene pentru stabilirea statutului unei companii în funcție de relația cu alte întreprinderi. Proiectul stabilește trei categorii: întreprinderi autonome, partenere și legate. La determinarea dimensiunii unei companii vor putea fi luate în calcul datele întreprinderilor cu care aceasta are relații de proprietate sau control.

O altă noutate este introducerea categoriei întreprinderilor mici cu capitalizare medie – small mid-caps. În această categorie vor intra companiile cu mai puțin de 750 de angajați și cu o cifră de afaceri anuală de cel mult 150 de milioane de euro sau active totale de cel mult 129 de milioane de euro. Aceste întreprinderi nu vor fi considerate IMM-uri, însă vor putea beneficia de măsuri de sprijin, instrumente financiare și scheme de ajutor de stat atunci când acestea vor prevedea expres aplicarea lor pentru această categorie. Categoria small mid-caps va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2028, potrivit dispozițiilor tranzitorii ale proiectului.

Proiectul extinde și posibilitățile de finanțare ale IMM-urilor. Fondul de garantare pentru IMM-uri, gestionat în cadrul ODA, va putea emite garanții nu doar pentru obligațiile față de bănci și organizații de creditare nebancară, ci și pentru obligațiunile emise de IMM-uri.

Potrivit notei informative, măsura urmărește diversificarea surselor de finanțare și reducerea dependenței companiilor de creditarea bancară. La sfârșitul anului 2024, 82,6% din valoarea creditelor acordate IMM-urilor provenea din sectorul financiar-bancar, iar 17,4% din sectorul financiar nebancar.

În paralel, este creat cadrul juridic pentru susținerea oficială a creditelor la export, prin garanții sau asigurări, finanțare directă ori refinanțare, sprijin privind rata dobânzii sau combinarea acestor instrumente. Guvernul va putea desemna ODA și alte instituții drept agenții de credit la export ale statului.

După adoptare în Parlament, legea va intra, în principal, în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, în timp ce unele prevederi au termene distincte de aplicare.

#plafon pentru IMM #IMM #Guvern