Turcia strivită de inflație: Banca centrală a majorat dobânda de politică monetară la 40%

23 Nov. 2023, 15:28
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Nov. 2023, 15:28 // Actual //  bani.md

Banca Turciei a decis joi să majoreze dobânda de politică monetară cu 500 de puncte de bază, până la 40%, acesta fiind cel mai ridicat nivel înregistrat de la venirea la putere a lui Recep Tayyip Erdogan, informează AFP, citată de Agerpres.

Majorarea decisă de Banca Turciei este cu mult peste estimările pieţei, care miza pe o majorare cu 250 de puncte de bază. Instituţia a explicat într-un comunicat de presă că “nivelul actual al înăspririi monetare este semnificativ mai aproape de nivelul cerut pentru a stabili un curs dezinflaţionist. În consecinţă, ritmul înăspririi monetare va încetini iar ciclul de înăsprire va fi finalizat într-o perioadă mai scurtă de timp”.

De la alegerile prezidenţiale din luna mai, care l-au reconfirmat la putere pe preşedintele Erdogan, noua echipă de la conducerea Băncii Centrale a Turciei şi de la Ministerul Economiei a dus dobânda de referinţă de la 8,5% până la 40%, în încercarea de a controla o inflaţie care luna trecută a fost de 61,36%, conform cifrelor oficiale.

Potrivit economiştilor, necesitatea de a duce costul creditului la cel mai ridicat nivel de la venirea la putere a lui Recep Tayyip Erdogan indică amploarea crizei prin care trece Turcia ca urmare a politicilor șefului statului.

Spre deosebire de teoriile economice clasice, preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a susţinut mult timp că dobânzile ridicate favorizează inflaţia. În consecinţă, Erdogan a presat Banca Centrală a Turciei să reducă dobânda de politică monetară pentru a susţine producţia şi exporturile.

Însă dobânzile mici au alimentat inflaţia care în luna octombrie a anului trecut a urcat până la un nivel de 85%. În paralel, lira turcă s-a prăbuşit pe măsură ce turcii au încercat să îşi protejeze economiile prin cumpărarea de dolari şi aur.

După câştigarea alegerilor prezidenţiale, în luna mai a acestui an, Erdogan şi-a schimbat punctul de vedere şi a numit doi foşti bancheri de pe Wall Street, Mehmet Simsek şi Hafize Gaye Erkan, în posturile de ministru al Finanţelor, respectiv de guvernator al Băncii Centrale a Turciei. Noua echipă de tehnocraţi a început să elimine măsurile neortodoxe adoptate anterior şi care sunt considerate vinovate pentru alungarea investitorilor străini şi provocarea unui şir de crize monetare.

În prezent, Erdogan pare mulţumit de noua sa echipă economică şi recent a declarat că economia turcă “ar putea intra în curând într-un ciclu virtuos” de dezinflaţie şi apreciere a lirei”.”Vom câştiga încrederea investitorilor cu politicile noastre sănătoase şi reforme structurale”, a mai spus preşedintele Turciei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

30 Sept. 2026, 17:07
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
30 Sept. 2026, 17:07 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Irakul a majorat puternic discounturile pentru petrolul livrat în luna octombrie, oferind reduceri de până la 37 de dolari pe baril față de cotațiile de referință regionale, potrivit informațiilor obținute de Bloomberg.

Compania petrolieră de stat SOMO a oferit țițeiul Basrah Medium cu un discount de 34,5 dolari pe baril, iar Basrah Heavy cu până la 37 de dolari sub prețul de referință aplicabil pieței de destinație. Documentele datate 29 septembrie vizează livrările programate între 1 și 31 octombrie.

Reducerile sunt semnificativ mai mari decât cele oferite pentru lunile anterioare. În august și septembrie, discounturile pentru petrolul irakian au fost, în general, sub 30 de dolari pe baril.

Pentru livrările către Asia, prețurile de referință sunt calculate în raport cu media cotațiilor Oman și Dubai. Pentru Europa este utilizat Brent, iar pentru livrările către America de Nord și de Sud Argus Sour Crude Index.

Potrivit Bloomberg, reducerea agresivă a prețurilor arată dificultățile cu care se confruntă Irakul în transportul petrolului pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Poziția geografică și dependența de rutele maritime din Golful Persic fac exporturile irakiene mai vulnerabile decât cele ale unor producători vecini.

Irakul nu dispune nici de o flotă proprie importantă de petroliere, ceea ce obligă Bagdadul să ofere discounturi mari pentru a atrage cumpărători și pentru a compensa riscurile și costurile suplimentare ale transportului.

Șeful SOMO, Ali Nizar, declara pe 20 septembrie că intensificarea concurenței dintre producătorii din Golf a determinat o parte dintre cumpărătorii tradiționali ai petrolului irakian să se orienteze spre alți furnizori care oferă condiții mai avantajoase.

Presiunea este amplificată și de creșterea puternică a costurilor de transport maritim. Lipsa superpetrolierelor disponibile a scumpit navlul la nivel global, iar unele tranzacții au devenit neprofitabile chiar și în condițiile unor reduceri importante la prețul petrolului.

Prin urmare, discounturile de până la 37 de dolari pe baril reprezintă o încercare a Irakului de a-și menține fluxurile de export într-un context în care riscurile geopolitice și costurile logistice au crescut semnificativ.