Aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană ar absorbi aproximativ 17% din bugetul comunitar

Costurile financiare ale unei aderări a Ucrainei la UE pentru actualul buget multianual al blocului comunitare până anul 2027 ar fi cuprinse între 130 de miliarde şi 190 de miliarde de euro, adică până la 17% din bugetul UE ar trebui alocat Ucrainei ca ţară beneficiară netă de fonduri europene, potrivit unei cercetări efectuate de Institutul Economic German (IW) şi publicate luni de agenţia EFE, citată de Agerpres.

Conform acestei estimări, între 70 şi 90 de miliarde de euro ar corespunde subvenţiilor agricole pentru Ucraina şi între 50 şi 90 de miliarde de euro politicii de coeziune menită să atenueze decalajele de dezvoltare în interiorul UE.

„Având în vedere volumul acestor sume, UE ar trebui să fie dispusă să se reformeze. Numai aşa ar putea fi credibilă decizia politică de a lega mai strâns, mai ales Ucraina, cu perspectiva de aderare. Acest lucru este valabil atât la nivel instituţional, cât şi la nivel fiscal”, se arată în studiul realizat de Institutul Economic German (IW).

Acesta subliniază că o aderare a Ucrainei la UE va necesita „o reorganizare a bugetului UE” pentru alocarea resurselor financiare necesare şi sugerează de exemplu limitarea acordării fondurilor de coeziune numai către ţările cele mai sărace ale blocului comunitar. În lipsa unei asemenea realocări a fondurilor europene, alternativa ar fi suplimentarea contribuţiilor la bugetul UE, cu condiţia ca statele contributoare nete să fie de acord.

Cele 27 de state membre ale UE vor decide la Consiliul European de săptămâna aceasta dacă aprobă recomandarea Comisiei Europene de lansare a negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, decizie care necesită unanimitatea, ameninţată însă de opoziţia premierului ungar Viktor Orban.

„Ucraina este cunoscută drept una dintre cele mai corupte ţări din lume. Este o glumă! Nu putem lua decizia de a începe un proces de negocieri de aderare”, a afirmat Orban într-un interviu publicat vineri de săptămânalul francez Le Point. Premierul ungar a mai estimat că, dacă Ucraina aderă la UE, atunci Franţa, de exemplu, va trebui să plătească în fiecare an „peste 3,5 miliarde de euro în plus la bugetul comun al Uniunii”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buget #Ucraina #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.