Feblețea lui Putin, găsită moartă în casă. Avea doar 35 de ani

Miercuri, 13 decembrie, s-a aflat despre moartea redactorului în vârstă de 35 de ani la Komsomolskaya Pravda Anna Țareva. Tatăl acesteia a declarat presei că a găsit-o în casă. „Anna nu va mai putea vorbi niciodată: a murit. Nu voi da încă detalii, toată lumea din redacție știe”, a spus el. Soțul redactorului Komsomolskaya Pravda, Ivan Țarev, a declarat că nu a comunicat cu soția sa în ultimele trei luni.

Rapoartele poliţiei arată că nu a existat niciun indiciu al unei spargeri în apartamentul ei și nici „semne ale unei morți violente”. Sursele spun că ar fi murit de „insuficiență cardiacă acută”.

„Anna nu va mai putea vorbi niciodată, a murit. Nu voi da încă detalii, toată lumea din redacție știe”, a spus tatăl ei.

Soțul jurnalistei, Ivan Țarev, a declarat că nu vorbise cu soția sa în ultimele trei luni.

„Da, este adevărat, Anna a murit. Nu era bolnavă de nimic. Anchetatorii încă cercetează cauza morții. Dar nu a fost o moarte violentă, ci una naturală”, a spus Ivan.

Cadavrul ei a fost găsit de tatăl ei, care a devenit îngrijorat că nu a mai luat legătura de duminică. Anna locuia în Bolshoy Tishinsky Lane din centrul Moscovei.

Ce s-a găsit în apartamentul din Moscova

Anna Țareva a vorbit cu părinții ei la telefon și s-a plâns că se simte rău. A avut febră mare timp de trei zile. A doua zi nu a mai răspuns la apeluri și mesaje. Seara, părinții ei au apelat la proprietarul apartamentului pe care fiica lor îl închiriase în Moscova și, la opt seara, tatăl și proprietarul au deschis ușa și au găsit cadavrul Annei. Femeia era întinsă pe pat. În apartament nu a existat dezordine. De asemenea, Poliţia nu au găsit semne de moarte violentă.

Anna Țareva a fost șefa departamentului de producție de conținut comercial de la Komsomolskaia Pravda. Anterior, ea a lucrat ca producător șef la TASS, precum și redactor-șef adjunct la radio Eho Moskvi.

În septembrie 2022, șeful ei Vladimir Sungorkin a murit în urma unui aparent atac de cord

Pe 14 septembrie a fost publicată informația despre moartea redactorului-șef al Komsomolskaia Pravda și a directorului general al editurii cu același nume, Vladimir Sungorkin. A suferit un accident vascular cerebral în timpul unei expediții în Orientul Îndepărtat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tareva #presa #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.