UE își înființează propria instituție pentru prevenirea și combaterea spălării banilor. Va viza și criptomonedele

Parlamentul European şi statele membre au aprobat miercuri înfiinţarea unei agenţii a Uniunii Europene pentru combaterea şi prevenirea spălării banilor şi a finanţării terorismului, fără a decide încă asupra viitorului său sediu, râvnit de mai multe ţări, între care Franţa şi Germania, relatează AFP.

Această nouă entitate, desemnată sub acronimul AMLA (Anti-money laundering authority/Autoritatea pentru combaterea şi prevenirea spălării banilor şi a finanţării terorismului) va avea în special sarcina de a superviza şi coordona autorităţile naţionale pentru a depista şi a combate activităţile transfrontaliere suspecte.

Având atribuţii de supraveghere şi de sancţionare pentru a asigura respectarea regulilor financiare europene, AMLA va superviza direct circa 40 de instituţii de creditare şi instituţii financiare considerate cele mai vulnerabile la riscuri, inclusiv furnizori de servicii de active cripto.

„AMLA va schimba situaţia în materie de luptă împotriva banilor murdari în UE”, şi-a exprimat satisfacţia co-raportoarea spaniolă a textului, Eva Maria Popceva (Renew).
Combaterea tranzacţiilor ilicite urmează să contribuie şi la a face mai dificilă finanţarea atentatelor în Europa.

Noua agenţie europeană „va juca de asemenea un rol crucial pentru a evita ocolirea sancţiunilor financiare, precum cele luate împotriva Rusiei”, a subliniat eurodeputata.

Activităţile financiare suspecte reprezintă circa 1% din Produsul Intern Brut al UE, respectiv circa 130 de miliarde de euro, potrivit agenţiei europene de poliţie Europol.

Crearea acestei noi autorităţi a fost propusă de Comisia Europeană în iulie 2021.

Acordul politic intervenit miercuri asupra acestui proiect de lege trebuie să fie aprobat oficial de eurodeputaţi în şedinţă plenară şi de Consiliul UE, ce reuneşte cele 27 de state membre.

Parlamentul European şi Consiliul UE vor trebui de altfel să decidă asupra oraşului care va găzdui AMLA şi pe cei 250 de angajaţi ai săi. În prezent se discută despre criteriile procesului de selecţie.

Nouă oraşe şi-au depus candidatura în acest sens la Comisia Europeană, până la data-limită de 10 noiembrie: Paris, Bruxelles, Frankfurt, Dublin, Madrid, Roma, Riga, Vilnius şi Viena.

„Co-legislatorii au intenţia de a organiza audieri cu candidaţii care şi-au manifestat interesul”, a precizat Parlamentul European într-un comunicat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#spalare de bani #bani #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.