UE își înființează propria instituție pentru prevenirea și combaterea spălării banilor. Va viza și criptomonedele

Parlamentul European şi statele membre au aprobat miercuri înfiinţarea unei agenţii a Uniunii Europene pentru combaterea şi prevenirea spălării banilor şi a finanţării terorismului, fără a decide încă asupra viitorului său sediu, râvnit de mai multe ţări, între care Franţa şi Germania, relatează AFP.

Această nouă entitate, desemnată sub acronimul AMLA (Anti-money laundering authority/Autoritatea pentru combaterea şi prevenirea spălării banilor şi a finanţării terorismului) va avea în special sarcina de a superviza şi coordona autorităţile naţionale pentru a depista şi a combate activităţile transfrontaliere suspecte.

Având atribuţii de supraveghere şi de sancţionare pentru a asigura respectarea regulilor financiare europene, AMLA va superviza direct circa 40 de instituţii de creditare şi instituţii financiare considerate cele mai vulnerabile la riscuri, inclusiv furnizori de servicii de active cripto.

„AMLA va schimba situaţia în materie de luptă împotriva banilor murdari în UE”, şi-a exprimat satisfacţia co-raportoarea spaniolă a textului, Eva Maria Popceva (Renew).
Combaterea tranzacţiilor ilicite urmează să contribuie şi la a face mai dificilă finanţarea atentatelor în Europa.

Noua agenţie europeană „va juca de asemenea un rol crucial pentru a evita ocolirea sancţiunilor financiare, precum cele luate împotriva Rusiei”, a subliniat eurodeputata.

Activităţile financiare suspecte reprezintă circa 1% din Produsul Intern Brut al UE, respectiv circa 130 de miliarde de euro, potrivit agenţiei europene de poliţie Europol.

Crearea acestei noi autorităţi a fost propusă de Comisia Europeană în iulie 2021.

Acordul politic intervenit miercuri asupra acestui proiect de lege trebuie să fie aprobat oficial de eurodeputaţi în şedinţă plenară şi de Consiliul UE, ce reuneşte cele 27 de state membre.

Parlamentul European şi Consiliul UE vor trebui de altfel să decidă asupra oraşului care va găzdui AMLA şi pe cei 250 de angajaţi ai săi. În prezent se discută despre criteriile procesului de selecţie.

Nouă oraşe şi-au depus candidatura în acest sens la Comisia Europeană, până la data-limită de 10 noiembrie: Paris, Bruxelles, Frankfurt, Dublin, Madrid, Roma, Riga, Vilnius şi Viena.

„Co-legislatorii au intenţia de a organiza audieri cu candidaţii care şi-au manifestat interesul”, a precizat Parlamentul European într-un comunicat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#spalare de bani #bani #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.