Moldova, gazda forumului internațional „Cinema Hora”: Evenimentul a durat două zile și a adunat circa 70 de cineaști

Forumul Cinema Hora a adunat la Chișinău în jur de 70 reprezentanți ai cinematografiei din 20 de țări. Timp de două zile, cineaștii au participat la mai multe evenimente organizate de Centrul Național al Cinematografiei. La deschiderea forumului au fost prezenți Președinta țării, Maia Sandu, Ministrul Culturii, Sergiu Prodan și Ambasadorul Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova, Kent D. Logsdon.

„Republica Moldova se aliniază în mod activ la valorile europene, recunoscând cultura ca un pilon esențial în construirea unei societăți democratice prospere. Cinematografia este lider în răspândirea de noi valori și în promovarea diversității culturale, iar filmul este una dintre cele mai puternice modalități de a relata povestea unei națiuni”, a declarat Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.

Sergiu Prodan, Ministrul Culturii, a declarat:

„Ne dăm foarte bine seama de importanța acestui moment și vom depune toate eforturile pentru ca cinematografia să devină instrumentul cel mai important în comunicarea Moldovei cu lumea întreagă”.

„Forumul Cinema Hora inaugurează o nouă etapă în colaborarea internațională pentru industria filmului moldovenesc. Abia aștept să văd rezultatele parteneriatelor care vor fi stabilite în cadrul acestui eveniment”, a afirmat Kent D. Logsdon, Ambasadorul SUA în Moldova.

În prima zi de eveniment, în sala Europa de la Parlamentul Republicii Moldova au avut loc mai multe sesiuni de discuții, în cadrul cărora cineaștii din afara țării au vorbit despre ecosistemul cinematografic internațional, colaborări de succes în industria de film, provocări și oportunități.

„Pot spune din propria experiență că este foarte important să se investească în promovarea filmelor, distribuție, participarea la festivaluri internaționale și alte activități de acest gen”, a menționat Simone Baumann, de la German Films.

În cea de-a doua zi a forumului, în incinta Artcor, cineaștii autohtoni au avut posibilitatea de a-și expune ideile creative și de a identifica potențiali parteneri printre reprezentanții industriei cinematografice din România, Ucraina, Bulgaria, Grecia, Germania, Danemarca, Muntenegru, Croația, Armenia, Norvegia, Macedonia de Nord, Georgia, Israel și țările Baltice.

„Cinematografia din Moldova are nevoie să fie vizibilă la nivel internațional, pentru că avem foarte multe de spus. Suntem ca un sit arheologic care încă nu a fost descoperit”, a declarat Ana Gurdiș, regizoare de film documentar din Republica Moldova.

Scopul evenimentului a fost de a poziționa Moldova în context internațional ca o țară deschisă pentru colaborări și proiecte multiculturale.

„Acest eveniment este foarte important pentru țara noastră, deoarece a face film înseamnă a avea prieteni, parteneri, înseamnă a înțelege cum funcționează astăzi această industrie în lume și ce așteaptă publicul. Republica Moldova începe câte un pic să-și găsească locul în această industrie a filmului și evident că are nevoie de suport pentru a crește”, a declarat Valentina Iusuphodjaev, directoarea Centrului Național al Cinematografiei.

Participanții internaționali au avut și un scurt program dedicat locațiilor atractive de filmare din țară.

Forumul Cinema Hora a fost organizat de Centrul Național al Cinematografiei din Republica Moldova, cu susținerea Ministerului Culturii și Proiectului Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie.

#Cinema Hora #eveniment #film

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Băncile din Republica Moldova au acordat în luna iulie 2026 credite noi în valoare totală de 7,395 miliarde de lei, cea mai mare parte a finanțărilor fiind contractată de mediul de afaceri, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Potrivit BNM, 62,4% din volumul total al creditelor noi a revenit mediului de afaceri, iar 37,6% persoanelor fizice. Raportat la volumul total, este vorba despre aproximativ 4,6 miliarde de lei acordate businessului și circa 2,8 miliarde de lei populației.

În cazul companiilor nefinanciare, creditele noi în moneda națională prezentate de BNM au însumat 2,328 miliarde de lei, la o rată nominală medie a dobânzii de 8,58%. Împrumuturile în valută acordate acestei categorii au ajuns la 1,589 miliarde de lei, cu o dobândă medie de 5,04%.

Mediul financiar nebancar a contractat credite noi de 248 milioane de lei în moneda națională, la o dobândă medie de 8,79%, și echivalentul a 187 milioane de lei în valută, pentru care rata medie a fost de 5,75%.

Cele mai scumpe împrumuturi în lei din segmentul de business prezentat de BNM au fost cele acordate persoanelor fizice care practică activitate economică. Acestea au contractat 101 milioane de lei, la o rată nominală medie de 10,34%. În valută, volumul a fost de numai 0,5 milioane de lei, la o dobândă de 5,18%.

În cazul populației, creditele de consum au continuat să atragă sume importante. În iulie, persoanele fizice au contractat credite noi de consum în lei în valoare de 1,748 miliarde de lei, la o rată nominală medie de 10,83%. Creditele de consum în valută au avut un volum nesemnificativ, de circa 0,1 milioane de lei, însă dobânda medie a ajuns la 9,46%.

Totodată, creditele imobiliare noi acordate populației au depășit pragul de un miliard de lei într-o singură lună. Volumul acestora a constituit 1,007 miliarde de lei, la o dobândă nominală medie de 7,97%.

Datele detaliate ale BNM arată că grosul creditelor de consum în lei este contractat pe perioade de doi până la cinci ani. În această categorie au fost acordate 1,559 miliarde de lei, la o rată medie de 10,76%.

Creditele de consum cu o maturitate de până la 12 luni au însumat 66 milioane de lei, cu o dobândă de 11,20%, iar cele contractate pe o perioadă între un an și doi ani au totalizat 96 milioane de lei, cu o rată medie de 10,73%.

Cele mai scumpe credite de consum au fost cele cu maturitatea de peste cinci ani. Deși volumul lor a fost de numai 27 milioane de lei, rata nominală medie a dobânzii a ajuns la 14,29%.

Astfel, datele BNM arată că în timp ce companiile beneficiază de costuri ale finanțării în lei de aproximativ 8–10%, populația plătește sensibil mai mult pentru creditele de consum, dobânzile depășind 10% și ajungând, în funcție de maturitate, la peste 14%.