Fenomenul care năucește o mare putere din UE: Creștere a exporturilor cu 5.500% către un stat, dar totul merge la Putin

19 Dec. 2023, 08:40
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Dec. 2023, 08:40 // Actual //  bani.md

După începerea invaziei lui Putin din Ucraina pe 24 februarie 2022, Occidentul a impus mai multe pachete de sancțiuni împotriva Rusiei pentru a-I diminua capacitatea de război. Acum, un fenomen năucește o mare putere din UE, Germania, după ce exporturile sale din octombrie 2023 au avut creșteri colosale: 5.500% către Kârgâzstan, 720% spre Kazahsatn, 450% către Armenia și 340% spre Georgia față de luna precedentă, dar toate astea merg în Rusia lui Putin.

Exporturile germane în creștere către vecinii Rusiei ridică îngrijorări cu privire la încălcarea sancțiunilor. Pe măsură ce măsurile împotriva Moscovei continuă, creșterea exporturilor către vecinii Rusiei în ultimele 10 luni atrage atenția, potrivit Anadolu.

Până acum, UE a impus 11 pachete de sancțiuni împotriva Rusiei din cauza războiului. Rusiei I se aplică o gamă largă de restricții, inclusiv comerț, finanțe, energie, petrol, cărbune, industrie, tehnologie, transport, bunuri cu dublă utilizare și de lux și aur.

În prezent, UE lucrează la cel de-al 12-lea pachet împotriva Rusiei pentru a interzice comerțul cu diamante și a înăspri prețul petrolului. În ciuda sancțiunilor, cifrele arată că mărfurile UE, în special mărfurile germane, continuă să ofere servicii în Rusia prin țări terțe.

Nu există semne că exporturile germane către Asia Centrală și Caucaz au început să scadă de când a început războiul Rusia-Ucraina, potrivit Oficiului Federal de Statistică German.

Exporturile germane către Kârgâzstan au crescut cu 180,1% în ianuarie-octombrie 2023 de la an la an, ajungând la aproximativ 592 de milioane de euro.

Exporturile din Germania către Kazahstan au crescut cu 32%, până la 2,7 miliarde EUR, iar exporturile către Armenia au crescut cu 19,3%, până la 423,8 milioane EUR. Exporturile Germaniei către Rusia au scăzut cu 39,1% în perioada de 10 luni de la an la an, la 7,6 miliarde de euro.

Exporturile Germaniei către Rusia au scăzut drastic, în timp ce exporturile către vecinii Rusiei au crescut semnificativ, alimentând îngrijorarea că Germania ajută Moscova să eludeze sancțiunile impuse în urma războiului din Ucraina.

Putin cumpără fără probleme din Germania, prin țări de tranzit

Lucrurile nu ajung niciodată în Kârgâzstan, ci în Rusia. Scriind pe rețeaua de socializare X pe 6 decembrie, Robin Brooks, economist-șef la Institutul de Finanțe Internaționale (IIF), a evaluat creșterea exporturilor Germaniei către aceste țări.

„Aproximativ jumătate din exporturile Germaniei către Kârgâzstan nu apar niciodată în (capitala) Bishkek, conform datelor din Kârgâzstan privind importurile din Germania. Deci Kârgâzstanul este exact ceea ce este scris pe factură. Lucrurile nu ajung niciodată acolo. Se duc în Rusia. Exporturile germane către „Kârgâzstanul” trebuie să înceteze”, a spus el.

Într-o altă postare, Brooks a subliniat că exporturile Germaniei către Kazahstan au crescut brusc în octombrie, spunând: „Exporturile germane către Kazahstan au crescut brusc în octombrie și sunt din nou aproape de maximul lor imediat după ce Rusia a invadat Ucraina. Exporturile germane au crescut brusc din martie 2022 (luna în care războiul a început), ceea ce face probabil ca aceste bunuri să se îndrepte către Rusia, Kazahstanul fiind doar un intermediar. Acest lucru trebuie să înceteze”.

Brooks a spus că, față de luna septembrie, exporturile Germaniei de automobile și piese din octombrie 2023 au crescut cu 5.500% către Kârgâzstan, 720% către Kazahstan, 450% către Armenia și 340% către Georgia. Într-o altă postare, Brooks a notat, de asemenea, că exporturile germane în Asia Centrală au crescut imediat după războiul Rusia-Ucraina și au rămas ridicate, spunând:
„Nu trebuie să fii un expert în domeniul rachetelor pentru a ști că toate aceste lucruri se îndreaptă spre Rusia. Nu este ca și cum Kârgâzstanul ar fi dintr-o dată într-un boom masiv. Acest lucru nu este atât de evident în interesul Germaniei. Îi oferă lui Putin acces la tehnologia occidentală. Niciun profit pe termen scurt nu poate merita asta.”

Să menționăm faptul că Armenia, Belarus, Kazahstan și Kârgâzstan sunt într-o uniune vamală cu Rusia, ceea ce înseamnă că mărfurile care merg din UE către aceste țări pot fi revândute Rusiei fără alte controale sau tarife vamale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Aug. 2026, 15:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Aug. 2026, 15:44 // Actual //  Ursu Victor

Mișcarea Civică ”Construim Încredere” propune Guvernului o regândire a politicii fiscale, după retragerea proiectului inițial în urma criticilor venite din partea societății și a mediului de afaceri. Reprezentanții Mișcării susțin că noul document nu trebuie să fie doar o versiune modificată a proiectului retras, ci să pornească de la o distribuire mai echitabilă a poverii fiscale.

Principiul propus de ”Construim Încredere” este ca statul să taxeze mai puțin ceea ce trebuie să crească – munca, investițiile și producția – și să protejeze consumul esențial și persoanele vulnerabile. În același timp, cei cu o capacitate de plată mai mare ar urma să contribuie mai mult la buget.

Printre principalele propuneri se numără aplicarea unei progresivități rezonabile pentru veniturile personale foarte mari, dar doar pentru partea de venit care depășește un anumit prag. Pentru veniturile mici și medii este propusă menținerea unei fiscalități moderate. Totodată, mișcarea pledează pentru majorarea treptată a scutirii personale și a deducerilor pentru familiile cu copii.

 

O altă propunere vizează introducerea unei cote TVA de 11% pe întregul lanț agroalimentar, de la producția primară până la procesare și comercializare. Potrivit inițiatorilor, măsura ar reprezenta un compromis între necesitatea veniturilor la buget, competitivitatea producătorilor autohtoni și prețurile accesibile la alimente.

În același timp, ”Construim Încredere” se opune majorării TVA pentru medicamente și produsele destinate alimentației copiilor, solicitând menținerea regimului preferențial existent.

Mișcarea propune și stimularea investițiilor reale printr-o cotă preferențială pentru profitul reinvestit în echipamente, tehnologii, digitalizare, eficiență energetică și cercetare-dezvoltare. Pentru mediul rural ar putea fi introduse stimulente suplimentare, iar microîntreprinderile și fermele mici ar urma să beneficieze de regimuri fiscale simplificate.

Pe lista propunerilor se regăsește și impozitarea temporară a supraprofiturilor obținute în perioade economice excepționale. Măsura ar trebui aplicată pe baza unor criterii clare și predictibile și să fie limitată în timp.

„O politică fiscală bună nu este cea care colectează mai mult, ci cea care colectează echitabil, stimulează dezvoltarea și folosește responsabil fiecare leu. Republica Moldova are nevoie de un contract fiscal corect între cetățean, economie și stat — iar statul trebuie să-și asume și el partea sa: să cheltuiască eficient, să combată evaziunea și să explice transparent fiecare leu în plus pe care îl cere de la contribuabil”, a declarat Olesea Stamate, fondatoarea Mișcării.

Organizația îndeamnă Guvernul ca noua politică fiscală să nu pornească de la întrebarea „ce taxe putem majora?”, ci de la trei obiective: cum poate fi stimulată economia să producă și să investească mai mult, cum poate fi distribuită echitabil contribuția la buget și cum pot fi protejați oamenii pentru care fiecare leu contează.