Fenomenul care năucește o mare putere din UE: Creștere a exporturilor cu 5.500% către un stat, dar totul merge la Putin

După începerea invaziei lui Putin din Ucraina pe 24 februarie 2022, Occidentul a impus mai multe pachete de sancțiuni împotriva Rusiei pentru a-I diminua capacitatea de război. Acum, un fenomen năucește o mare putere din UE, Germania, după ce exporturile sale din octombrie 2023 au avut creșteri colosale: 5.500% către Kârgâzstan, 720% spre Kazahsatn, 450% către Armenia și 340% spre Georgia față de luna precedentă, dar toate astea merg în Rusia lui Putin.

Exporturile germane în creștere către vecinii Rusiei ridică îngrijorări cu privire la încălcarea sancțiunilor. Pe măsură ce măsurile împotriva Moscovei continuă, creșterea exporturilor către vecinii Rusiei în ultimele 10 luni atrage atenția, potrivit Anadolu.

Până acum, UE a impus 11 pachete de sancțiuni împotriva Rusiei din cauza războiului. Rusiei I se aplică o gamă largă de restricții, inclusiv comerț, finanțe, energie, petrol, cărbune, industrie, tehnologie, transport, bunuri cu dublă utilizare și de lux și aur.

În prezent, UE lucrează la cel de-al 12-lea pachet împotriva Rusiei pentru a interzice comerțul cu diamante și a înăspri prețul petrolului. În ciuda sancțiunilor, cifrele arată că mărfurile UE, în special mărfurile germane, continuă să ofere servicii în Rusia prin țări terțe.

Nu există semne că exporturile germane către Asia Centrală și Caucaz au început să scadă de când a început războiul Rusia-Ucraina, potrivit Oficiului Federal de Statistică German.

Exporturile germane către Kârgâzstan au crescut cu 180,1% în ianuarie-octombrie 2023 de la an la an, ajungând la aproximativ 592 de milioane de euro.

Exporturile din Germania către Kazahstan au crescut cu 32%, până la 2,7 miliarde EUR, iar exporturile către Armenia au crescut cu 19,3%, până la 423,8 milioane EUR. Exporturile Germaniei către Rusia au scăzut cu 39,1% în perioada de 10 luni de la an la an, la 7,6 miliarde de euro.

Exporturile Germaniei către Rusia au scăzut drastic, în timp ce exporturile către vecinii Rusiei au crescut semnificativ, alimentând îngrijorarea că Germania ajută Moscova să eludeze sancțiunile impuse în urma războiului din Ucraina.

Putin cumpără fără probleme din Germania, prin țări de tranzit

Lucrurile nu ajung niciodată în Kârgâzstan, ci în Rusia. Scriind pe rețeaua de socializare X pe 6 decembrie, Robin Brooks, economist-șef la Institutul de Finanțe Internaționale (IIF), a evaluat creșterea exporturilor Germaniei către aceste țări.

„Aproximativ jumătate din exporturile Germaniei către Kârgâzstan nu apar niciodată în (capitala) Bishkek, conform datelor din Kârgâzstan privind importurile din Germania. Deci Kârgâzstanul este exact ceea ce este scris pe factură. Lucrurile nu ajung niciodată acolo. Se duc în Rusia. Exporturile germane către „Kârgâzstanul” trebuie să înceteze”, a spus el.

Într-o altă postare, Brooks a subliniat că exporturile Germaniei către Kazahstan au crescut brusc în octombrie, spunând: „Exporturile germane către Kazahstan au crescut brusc în octombrie și sunt din nou aproape de maximul lor imediat după ce Rusia a invadat Ucraina. Exporturile germane au crescut brusc din martie 2022 (luna în care războiul a început), ceea ce face probabil ca aceste bunuri să se îndrepte către Rusia, Kazahstanul fiind doar un intermediar. Acest lucru trebuie să înceteze”.

Brooks a spus că, față de luna septembrie, exporturile Germaniei de automobile și piese din octombrie 2023 au crescut cu 5.500% către Kârgâzstan, 720% către Kazahstan, 450% către Armenia și 340% către Georgia. Într-o altă postare, Brooks a notat, de asemenea, că exporturile germane în Asia Centrală au crescut imediat după războiul Rusia-Ucraina și au rămas ridicate, spunând:
„Nu trebuie să fii un expert în domeniul rachetelor pentru a ști că toate aceste lucruri se îndreaptă spre Rusia. Nu este ca și cum Kârgâzstanul ar fi dintr-o dată într-un boom masiv. Acest lucru nu este atât de evident în interesul Germaniei. Îi oferă lui Putin acces la tehnologia occidentală. Niciun profit pe termen scurt nu poate merita asta.”

Să menționăm faptul că Armenia, Belarus, Kazahstan și Kârgâzstan sunt într-o uniune vamală cu Rusia, ceea ce înseamnă că mărfurile care merg din UE către aceste țări pot fi revândute Rusiei fără alte controale sau tarife vamale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Turcia #export #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Băncile din Republica Moldova au acordat în luna august 2026 credite noi în valoare totală de 7,24 miliarde de lei, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei. Aproape două treimi din finanțări, 64,4%, au fost contractate de mediul de afaceri, iar 35,6% au revenit persoanelor fizice.

Raportat la volumul total, companiile și persoanele care desfășoară activități economice au atras aproximativ 4,66 miliarde de lei, în timp ce populația a contractat credite de circa 2,58 miliarde de lei.

Cea mai importantă categorie din sectorul de afaceri este cea a societăților comerciale nefinanciare. Acestea au contractat în august credite noi în lei în valoare de 2,359 miliarde de lei, la o rată nominală medie a dobânzii de 8,58%. În valută, volumul împrumuturilor a ajuns la 1,617 miliarde de lei, iar dobânda medie a fost de 5,02%.

Instituțiile din mediul financiar nebancar au accesat credite de 320 milioane de lei în moneda națională, la o dobândă medie de 8,32%, și echivalentul a 107 milioane de lei în valută, la o rată de 5,55%.

În cazul persoanelor fizice care practică activitate economică, creditele noi în lei au însumat 75 milioane de lei, la o dobândă medie de 9,41%. Creditele în valută au fost de aproximativ 2 milioane de lei, cu o rată nominală de 6,01%.

Pe segmentul populației, creditele de consum au rămas cele mai importante ca volum. În august, persoanele fizice au contractat asemenea împrumuturi în lei de 1,572 miliarde de lei, la o dobândă medie de 10,96%.

Creditele imobiliare noi au însumat 975 milioane de lei, iar rata nominală medie a dobânzii a fost de 8,07%.

Datele BNM arată că, în structura creditelor de consum și imobiliare acordate în lei, cea mai mare pondere au avut-o împrumuturile de consum cu maturitatea între doi și cinci ani. Acestea au totalizat 1,403 miliarde de lei și au fost acordate la o dobândă medie de 10,88%.

Creditele de consum cu termen de până la 12 luni au însumat 58 milioane de lei, la o rată medie de 11,25%, iar cele cu maturitatea între unu și doi ani au ajuns la 84 milioane de lei, cu o dobândă de 10,82%.

Cele mai scumpe au fost creditele de consum cu termen de peste cinci ani: volumul acestora a fost de 26 milioane de lei, iar rata nominală medie a dobânzii a urcat la 14,79%.

#dobinda #credite #BNM