Chișinăul, ademenit de prețul tentat al gazului de la Gazprom! Parlicov nu exclude reluarea achizițiilor din luna mai

Ministrul Energiei din Republica Moldova, Victor Parlicov, a anunțat că există posibilitatea ca începând cu luna mai, Chișinăul să reia achiziția de gaze de la Gazprom. Această decizie vine în contextul în care Gazprom a limitat unilateral volumul de gaze furnizate la 5,7 milioane de metri cubi, volum care va fi utilizat până la sfârșitul lunii aprilie, inclusiv în regiunea transnistreană

Motivul principal al reluării achiziției de gaze de la Gazprom este asigurarea funcționalității malului stâng și prevenirea declanșării unor crize energetice. Parlicov a explicat că, potrivit calculelor efectuate, este mai convenabil să utilizeze gazele de la Gazprom pentru producerea energiei electrice pe malul stâng, decât să economisească pe gaz și să cumpere energie electrică la prețuri mai mari.

Ministrul Energiei a subliniat că economiile realizate prin această decizie se estimează a fi cuprinse între 1 milion și 20 de milioane de dolari timp de patru luni. Această evaluare ține cont inclusiv de noile prețuri oferite de Moldovagaz. Cu toate acestea, Parlicov a menționat că decizia finală de a relua achiziția de gaze de la Gazprom sau de a căuta alternative competitive va fi luată după luna aprilie.

„Chiar dacă prețul așteptat (380 USD prețul estimat de la gazprom n.a), vom evalua dacă Gazprom poate oferi gaze la un preț competitiv și avantajos pentru noi”, a declarat Parlicov, evidențiind caracterul pragmatic al deciziei care va fi luată în această privință.

Republica Moldova a renunțat la gazul rusesc de la sfârșitul anului 2022 și s-a reorientat pe piețele din vest, după ce Gazporm a redus cantitatea livrată Chișinăului la 5,7 milioane metri cubi/zi. Întreaga cantitate de metan a fost redirecționată către partea stângă a Nistrului în schimbul energiei electrice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.