Deficit de speranță în Republica Moldova! Copii, în fața crizei singuri acasă și tot mai săraci

Nivelul sărăciei în Republica Moldova a crescut, iar în mediul rural, aproximativ 40% din copii se află în situație de sărăcie. Acesta a subliniat dificultățile întâmpinate în implementarea unor programe de sprijin și reforme, menite să combată sărăcia, din cauza ineficienței sistemului de asistență socială, a declarat într-o conferință de presă ministrul Muncii, Alexei Buzu.

Potrivit datelor furnizate de Biroul Național de Statistică, rata sărăciei în rândul copiilor a înregistrat o creștere semnificativă în 2022. În această perioadă, rata sărăciei la nivelul întregii populații a atins 31%, iar copiii s-au confruntat cu o creștere de 4 puncte procentuale față de anul precedent, ajungând la 28%.

Situația devine mai alarmantă atunci când se analizează diferențele dintre mediile de reședință. Conform datelor statistice, copiii din mediul rural sunt expuși unui risc semnificativ mai mare de sărăcie decât cei din mediul urban. În 2022, rata sărăciei absolute în rândul copiilor din mediul rural a atins 40,5%, în timp ce la oraș aceasta a fost de aproape 14%.

În Republica Moldova, numărul de copii reprezintă peste 20% din totalul populației, conform datelor statistice care indică existența a 539 de mii de copii în 2022. Desigur, această problemă complexă necesită măsuri imediate și eficiente pentru a asigura un viitor mai bun pentru copiii țării. Ministrul Muncii a subliniat importanța implementării unor politici sociale eficiente pentru a inversa această tendință îngrijorătoare și pentru a sprijini familiile aflate în dificultate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#copii #saracie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.