Cele mai periculoase destinaţii turistice în 2024

Unde nu ar trebui să călătorim în 2024? International SOS a întocmit un clasament global de securitate, dezvăluind care sunt cele mai periculoase țări din lume de vizitat, în baza posibilelor amenințări de crime violente, tulburări sociale, motive de sănătate și, pentru prima dată, dezastre extreme datorate impactului schimbărilor climatice, scrie Rador Radio România.

Locurile considerate ca fiind cele mai sigure pentru călători sunt Groenlanda, Finlanda, Norvegia, Islanda și Luxemburg, unde amenințările de securitate au fost descrise drept „nesemnificative”, în timp ce țări precum Libia, Sudanul de Sud, Siria, Ucraina și Irak, au fost clasificate ca prezentând un risc „extrem” pentru securitate, ca de altfel și Gaza, Liban, Rusia și întreaga regiune Sahel din Africa, din cauza „conflictelor noi și în evoluție”. America Centrală și de Sud, Venezuela, Honduras și Haiti prezintă un risc „ridicat” din cauza criminalității crescute și a tulburărilor sociale.

Când vine vorba de sănătate, țările cu cel mai mare risc de a contracta probleme medicale sau boli sunt Niger, Sudan, Libia, Republica Centrafricană, Somalia și Sierra Leone. Yemenul a fost etichetat şi el ca fiind o țară cu risc ridicat în ceea ce privește sănătatea, alături de Irak, Siria și Coreea de Nord.

La celălalt capăt al clasamentului, locurile cu un risc scăzut de îmbolnăvire sunt cea mai mare parte a Europei, Canada, Statele Unite, Noua Zeelandă, Australia, Africa de Sud și Chile.

În ceea ce privește noua categorie dedicată impactului schimbărilor climatice, țări precum Italia, Spania, Regatul Unit, Franța și Germania prezintă un risc „scăzut”, în timp ce în Nigeria, Republica Democrată Congo și Siria pericolul este „foarte mare”.

„În ultimul an, au apărut cu 80% mai multe alerte de securitate decât în 2022, iar International SOS a precizat că harta urmărește să ofere o mai bună înțelegere a situației de securitate în țările în care angajații săi pot călători sau lucra, ajutând organizațiile să creeze soluții personalizate pentru a reduce riscurile specifice”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pericol #destinatii #turism

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.