BNM a stabilit prioritățile în domeniul supravegherii băncilor în anul 2024

Banca Națională a Moldovei (BNM) va continua și în acest an să supravegheze cu prudență activitatea băncilor licențiate pentru a le menține reziliente și stabile. Aceasta în condițiile în care sistemul bancar autohton a încheiat anul 2023 cu rezultate financiare bune, băncile menținând toți indicatorii prudențiali în limitele reglementate.

Astfel, prioritățile stabilite pentru anul 2024 se referă la guvernanța corporativă, riscul de credit, riscul ratei dobânzii asociat activităților din afara portofoliului de tranzacționare, analiza, evaluarea și soluționarea vulnerabilităților sistemelor de plăți și decontare, precum și a serviciilor de plată, prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, identificarea și gestionarea eficientă a riscului asociat tehnologiilor informațiilor și comunicațiilor.

În acest sens, pe parcursul anului 2024, Banca Națională va continua evaluarea asigurării controlului corespunzător al riscurilor și existența unui proces independent și eficient de luare a deciziilor. De asemenea, BNM va continua activitățile de identificare și evaluare a riscurilor noi asociate evoluției tehnologiilor financiare și jurisdicțiilor care sunt considerate vulnerabile la activități de spălare a banilor sau de eludare a sancțiunilor internaționale. În cadrul supravegherii continue va fi monitorizată și evoluția creditelor acordate persoanelor fizice, luând în considerație creșterea acestora. Eforturile de supraveghere ale Băncii Naționale se vor mai axa pe acțiunile întreprinse în contextul tendințelor de digitalizare a serviciilor de plată și modernizării sistemului automatizat de plăți interbancare, precum și implementării în viitorul apropiat a plăților instant. Totodată, BNM va asigura supravegherea în domeniul TIC, pentru îmbunătățirea rezilienței băncilor și asigurarea unei protecții corespunzătoare împotriva amenințărilor și atacurilor cibernetice.

Pe parcursul anului trecut, s-a manifestat o temperare a intensității provocărilor la adresa băncilor, dar acestea nu au dispărut în totalitate.

În 2023, preocupările de bază ale Băncii Naționale a Moldovei în domeniul supravegherii bancare s-au axat pe gestionarea eficientă a efectelor războiului din Ucraina, precum și ale celor cauzate de inflație.

Astfel, în pofida factorilor externi negativi, indicatorii sectorului bancar s-au încadrat în limitele reglementate, reflectând, în acest mod, reziliența sectorului ca rezultat al reformelor din ultimii ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#proritati #supraveghere #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Patru consorții ar urma să construiască centrale eoliene de 170 MW în Republica Moldova, iar proiectele vor include și baterii de stocare a energiei. Ministerul Energiei a elaborat un proiect de hotărâre a Guvernului prin care propune acordarea statutului de producător eligibil mare investitorilor desemnați câștigători ai unei licitații organizate pentru dezvoltarea centralelor eoliene terestre.

Licitația a vizat o capacitate sprijinită de până la 170 MW, iar condiția principală a fost instalarea unei capacități minime de stocare de 0,25 MWh pentru fiecare MW de energie eoliană sprijinită. În total, cele șapte oferte declarate câștigătoare însumează 170 MW de capacitate sprijinită și 150,57 MWh de capacități de stocare, în timp ce puterea instalată totală a centralelor ajunge la 181,5 MW.

Cel mai mare pachet de proiecte aparține consorțiului „Lumina Noastră”, care va dezvolta patru centrale cu o capacitate totală de 54 MW. Acestea sunt prevăzute la Hîrtop, raionul Cimișlia – 10 MW, Rădeni, raionul Strășeni – 12 MW, Olănești, raionul Ștefan Vodă – 8 MW, și Negureni, raionul Telenești – 24 MW. Pentru fiecare proiect este prevăzută o capacitate de stocare de 30 MWh.

Un proiect de 40,5 MW va fi realizat de consorțiul „Navitas Energy” și „Elteprod Invest”, la Cioburciu, raionul Ștefan Vodă, cu o baterie de stocare de 10,125 MWh. Tot la Cioburciu este prevăzut un proiect de 35 MW al consorțiului „Leafwind Energy” și „Oromaxmontaj”, cu o capacitate de stocare de 10,32 MWh.

Al patrulea câștigător este consorțiul „Summa FIBA Enerji”, care va dezvolta o centrală cu o putere instalată de 52 MW în raionul Criuleni. Statutul de producător eligibil mare se acordă însă pentru 40,5 MW, iar capacitatea de stocare aferentă este de 10,125 MWh. Pentru această centrală va fi necesară separarea fizică și contorizarea distinctă a energiei pentru partea sprijinită prin schema de stat și pentru energia comercializată pe piață.

În total, în cadrul procedurii au fost depuse 16 oferte, dintre care 14 au fost admise și calificate în etapa finală. Câștigătorii au fost desemnați pe principiul celui mai mic preț. Prețurile ofertate de proiectele selectate variază între 1,2398 și 1,2528 lei/kWh, iar documentul indică un preț mediu ponderat de aproximativ 1,2467 lei/kWh.

Proiectele vor beneficia de schema de sprijin „preț fix/prima variabilă”, autorizată de Consiliul Concurenței. Energia produsă direct de centralele eoliene va fi eligibilă pentru această schemă, în timp ce energia preluată din rețea și ulterior livrată înapoi prin baterii nu va beneficia de sprijin și va fi decontată la prețul pieței.

Investitorii vor avea la dispoziție cel mult 36 de luni de la publicarea hotărârii Guvernului în Monitorul Oficial pentru a pune în funcțiune centralele și instalațiile de stocare. Furnizorul central de energie electrică urmează să semneze contractele de achiziție în termen de 10 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a hotărârii.

Ministerul Energiei susține că măsura va contribui la consolidarea securității energetice și la obiectivul Republicii Moldova ca, până în 2030, 27% din consumul final de energie să provină din surse regenerabile.

#parcuri eoliene #energie regenerabilă