De la 1 ianuarie 2024 a intrat în vigoare noul Cod vamal al Republicii Moldova, în virtutea căruia firmele din Transnistria vor trebui să plătească taxe vamale la bugetul Republicii Moldova. Până acum, deşi companiile din regiunea transnistreană erau înregistrate la Chişinău ca agenţi economici moldoveni, ele plăteau taxe vamale la bugetul transnistrean.
Schimbarea a provocat nemulţumirea autorităţilor de la Tiraspol, care acuză Chişinăul că împovărează fiscal companiile transnistrene şi că au introdus măsura brusc, fără a o anunţa în prealabil.
Noul Cod vamal al Republicii Moldova menţionează că scutirile anterioare introduse în legea cu privire la tariful vamal au fost abrogate. Mai exact, a fost abrogată o prevedere care se referea la „operaţiunile de import-export efectuate de către agenţii economici aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar”.
Astfel, începând cu 1 ianuarie 2024, agenţii economici din regiunea transnistreană vor achita toate plăţile aferente pentru importul mărfurilor aşa cum o fac şi celelalte companii din Republica Moldova. În acelaşi timp, la importul bunurilor în regiunea transnistreană, se va ţine cont de preferinţele acordate în conformitate cu tratatele şi acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Schimbarea cadrului de reglementare pentru companiile din regiunea transnistreană are scopul de a include treptat aceste companii în spaţiul economic şi comercial unic al Republicii Moldova şi de a asigura o concurenţă loială pentru toţi agenţii economici din ţară, a explicat pentru NewsMaker Biroul de Reintegrare.
„Hotărârea Guvernului nr. 1001/2001 privind scutirea de taxe vamale, care s-a aplicat timp de mai mulţi ani doar întreprinderilor din regiunea transnistreană, nu mai este valabilă. Schimbarea cadrului normativ care reglementează activităţile agenţilor economici din regiunea transnistreană se realizează în contextul includerii treptate a acestora în spaţiul economic şi comercial unic al Republicii Moldova, precum şi în asigurarea condiţiilor de concurenţă loială pentru toţi agenţii economici care activează în ţara”, au declarat reprezentanţii Biroului de Reintegrare.
Krasnoselski le transmite liderilor de la Chișinău „să-și vină în fire”
Liderul de facto de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski (foto), se arată indignat de faptul că oamenii de afaceri din Transnistria trebuie să achite taxele vamale începând cu ianuarie 2024. În acest sens, acesta a publicat o adresare video către conducerea de la Chişinău, în care acuză „colectarea forţată” a taxelor vamale de la entităţile economice din stânga Nistrului şi spune că această practică „nu reprezintă valori europene, ci o încălcare a dreptului la activitatea antreprenorială”, relatează Vocea Basarabiei.
„Europa a fost cea care a acordat Transnistriei dreptul de a desfăşura activitate economică externă cu Uniunea Europeană prin programul DCFTA, iar autorităţile de la Chişinău au făcut totul pentru a pune o spiţă în roţi la această decizie. Voi sunteţi cel care nu deschideţi conturi bancare pentru întreprinderile noastre care sunt înregistrate în Moldova. Voi veţi paraliza sistemul bancar”, le-a reproşat Krasnoselski liderilor de la Chişinău.
El acuză, de asemenea, că a fost vorba despre o decizia unilaterală, care nu are temei juridic.
Liderul de la Tiraspol a cerut autorităţilor moldoveneşti „să-şi vină în fire, să iasă de pe calea agresiunii şi să ia calea negocierilor politice paşnice”.
„Acesta nu este un pas puternic, este un pas slab. Sunteţi lideri slabi. Pur şi simplu nu înţelegeţi consecinţele care pot urma în urma acţiunilor voastre. Manifestarea puterii este o conversaţie, un dialog. Şi ceea ce aţi făcut este un drum spre nicăieri, spre gol”, a mai declarat acesta.
Politicianul a adăugat că „noile decizii ale Chişinăului de presiune economică au fost o surpriză pentru Transnistria, dar nu un şoc, pentru că întreaga istorie a relaţiilor dintre Tiraspol şi Chişinău este plină de astfel de evenimente şi situaţii”.
Vadim Krasnoselski a discutat joi despre această situaţie cu aşa-zişii şefi ai direcţiilor economice şi de politică externă ale regiunii, Serghei Obolonic, respectiv Vitali Ignatiev.
Vitali Ignatiev a spus că la sfârşitul anului trecut Chişinăul şi Tiraspolul au purtat negocieri între grupurile de lucru pe probleme economice, dar „nu au existat semnale din partea Republicii Moldova cu privire la introducerea acestui tip de povară fiscală”.
„Am încercat să clarificăm această problemă în cadrul actualelor formate de negociere 5+2, însă partea moldovenească nu a anunţat o poziţie obiectivă. Lucrăm pentru o colaborare, încercăm să înţelegem mecanismele a ceea ce se întâmplă. Nu există o poziţie clară în acest moment. Dar, din păcate, semnalele care vin sunt destul de negative”, s-a plâns şi Serghei Obolonic.
Compromisuri pentru curent ieftin
Şi fostul vicepremier moldovean pentru reintegrare Alexandru Flenchea a criticat noua regulă. Flenchea spune că regula este „descurajatoare” în raport cu agenţii economici care sunt independenţi de grupul Sheriff – deţinătorul a mai multor companii-monopol în regiunea transnistreană, inclusiv uzina metalurgică din Râbniţa, care primeşte autorizaţii de mediu preferenţiale din partea Chişinăului în schimbul energiei electrice „ieftine”.
„În pofida statisticilor oficiale care arată că UE este piaţa principală pentru exporturile din Transnistria, principalul cumpărător al mărfurilor din regiunea transnistreană, respectiv principala sursă de bani, este chiar Republica Moldova. Din banii veniţi de pe malul drept, cea mai mare parte se duce către achiziţia de energie electrică care, se ştie, fiind produsă din gaz pentru care Transnistria nu plăteşte, este cea mai ieftină din zonă. Nevoia de energie ieftină face ca Chişinăul să fie nevoit să meargă în întâmpinarea Tiraspolului şi să ofere uzinei metalurgice de la Râbniţa autorizaţii de mediu, necesare pentru exportul de oţel pe piaţa UE”, a explicat Flenchea.
„Cea mai recentă autorizaţie de mediu a fost emisă în ultima zi de lucru a anului 2023. (…) Nu mai este secret pentru nimeni că autorizaţiile de mediu pentru uzina de la Râbniţa sunt parte a deal-lului energetic. (…) Integrând plenar economia regiunii în RM (tacit şi stângace) descurajăm puţinele companii independente de Sheriff prin impozitarea importurilor. Aceasta în timp ce oferim contracte preferenţiale şi autorizaţii nemeritate companiilor mari controlate de Sheriff”, a scris Flenchea pe reţelele sociale, potrivit NewsMaker.
