Propaganda rusă din Transnistria, o nouă temă: Anexarea Republicii Moldova

Andrei Safonov, un deputat transnistrean și jurnalist cunoscut pentru poziții antiromânești, lansează noi acuzații nefondate, susținând că România ar avea planuri de „anexare” a Republicii Moldova. Safonov își bazează afirmațiile pe interpretări distorsionate ale evenimentelor și teorii conspiraționiste.

Safonov susține că negocierile pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană reprezintă o „operațiune de acoperire” pentru presupusa „anexare” planificată de România.

Propagandistul transnistrean subliniază numirea unor oficiali moldoveni cu cetățenie română în poziții de conducere, prezentând acest aspect ca o infiltrare și control românesc în instituțiile cheie ale Republicii Moldova.

Safonov utilizează termenul „Anschluss” pentru a face o analogie între presupusa „anexare” a Republicii Moldova de către România și anexarea Austriei de către Al Treilea Reich. Această comparație este considerată o exagerare și o manipulare.

Propagandistul transnistrean sugerează că Occidentul și România urmăresc să stabilească un control strict asupra spațiului post-sovietic pentru a contracara Rusia.

Guvernul Republicii Moldova și oficialii români au respins vehement aceste acuzații, considerându-le complet nefondate și menite să creeze instabilitate.

Analizând afirmațiile lui Safonov, experții subliniază că acestea reprezintă eforturi de manipulare și propagandă menite să alimenteze tensiunile și să submineze eforturile de apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană.

Acuzațiile lui Safonov vin într-un context politic tensionat, iar interpretarea lor distorsionată servește intereselor propagandei rusești din regiunea Transnistria.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnistria #propaganda #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Profitul net al companiilor de asigurări aproape s-a dublat în primul trimestru, în timp ce activele, capitalul și rezervele tehnice au continuat să crească. În același timp, șoferii au plătit polițe RCA mai scumpe, iar despăgubirile achitate au avansat într-un ritm chiar mai accelerat decât încasările din prime.

Potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei, cele nouă societăți de asigurare active pe piață au înregistrat un profit net cumulat de 68,7 milioane de lei în primele trei luni ale anului, cu 83,6% mai mult decât în perioada similară din 2025. Opt companii au raportat profit, iar doar una a încheiat trimestrul pe pierdere.

Activele totale ale sectorului au urcat la 6,1 miliarde de lei, în creștere cu 3,4% față de sfârșitul anului trecut, iar fondurile proprii au depășit 1,46 miliarde de lei. Toate companiile au respectat cerințele de solvabilitate și lichiditate impuse de autoritatea de supraveghere.

Un detaliu important este că peste două treimi din activele utilizate pentru acoperirea rezervelor tehnice și a cerințelor de capital sunt investite în valori mobiliare de stat. Asigurătorii dețineau la sfârșitul lunii martie titluri de stat în valoare de peste 3,2 miliarde de lei, echivalentul a 68,3% din totalul activelor admise pentru acoperirea obligațiilor.

Piața a încasat prime brute de 820,2 milioane de lei în primul trimestru, cu 10,8% peste nivelul de anul trecut. Totuși, despăgubirile au crescut într-un ritm mult mai alert, cu 24,1%, până la 386,2 milioane de lei. Acest lucru a împins rata daunelor pentru asigurările generale la 46,3%, cu 4,7 puncte procentuale peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.

Asigurările auto continuă să domine categoric piața, reprezentând peste 65% din toate primele subscrise. În același timp, prima medie pentru polițele RCA interne a crescut la 1.407 lei, cu 7,1% mai mult decât în primul trimestru din 2025, iar dauna medie a urcat la peste 22.400 de lei, în creștere cu aproape 10%. Pentru polițele Carte Verde, dauna medie a depășit 93.600 de lei.

Totodată, rentabilitatea capitalului (ROE) a urcat la 14,3%, iar rentabilitatea activelor (ROA) la 4,5%, ambele în creștere semnificativă față de anul precedent. Totodată, rata operațională combinată a coborât la 98,6%, sub pragul de 100%, ceea ce indică faptul că activitatea de bază a industriei a rămas profitabilă.