TeraPlast, despre achiziția businessului lui Sturza: Mult de lucru, populația rurală are acces doar 4% la canalizare

13 Ian. 2024, 08:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
13 Ian. 2024, 08:41 // Bani și Afaceri //  bani.md

Tranzacția prin care Grupul TeraPlast cumpără pachetul majoritar de acțiuni al Palplast, din Republica Moldova, a fost finalizată. Compania deține două linii de producție pentru țevi din polietilenă de înaltă densitate, destinate rețelelor de alimentare cu apă și gaz.

Părțile au stabilit o valoare a tranzacției de 1,8 milioane de euro, compusă din 1 milion de euro ca aport al TeraPlast SA la capitalul Palplast Moldova și 800 de mii de euro care se vor plăti către acționarul existent.
Astfel, structura acționariatului va fi compusă din TeraPlast, cu o participație de 51% și Fribourg Capital, acționarul actual, cu 49%.
Ion Sturza, fostul premier Republicii Moldova, este proprietarul fondului de investiții Fribourg Capital și fondatorul retailerului online Elefant.ro.
Suma de 1 milion de euro va fi folosită de Palplast Moldova pentru diversificarea capacității de producție și extinderea platformei logistice existente.

„Extinderea geografică și creșterea prin fuziuni și achiziții sunt obiective strategice ale Grupului TeraPlast. Intrarea cu o unitate de producție în Republica Moldova reprezintă un alt pas în implementarea acestei strategii. Piața are un potențial imens, iar statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană deschide porțile fondurilor de pre-aderare. Este mult de lucru într-o țară în care populația rurală are o rată de acces de 4% la rețele de canalizare.

Fondurile care urmează să vină constituie garanția unui business solid ppentru anii următori”, spune Dorel Goia, Președintele Consiliului de Administrație TeraPlast.

Palplast SRL Republica Moldova este un producător de țevi din polietilenă, a cărui fabrică este amplasată în centrul Republicii Moldova, în municipiul Călarași, la doar 50 de kilometri de capitala Chișinău.

„Odată cu apropierea de UE, anticipăm o creștere exponențială a cererii de materiale și țevi pentru infrastructură în Republica Moldova. Colaborarea cu TeraPlast ne va permite să menținem poziția de lider în piața locală”, spune Ion Sturza, Președintele Fribourg Capital.

Activitatea Grupului TeraPlast a accelerat în T3/2023 cu o viteză suplimentară imprimată  de creșterea lucrărilor de infrastructură și a exporturilor, însă sunt încă vizibile limitări de potențial, date de evoluția sub așteptări a business-urilor din subsidiare (segmentele ferestre și uși și ambalaje flexibile). Principalii indicatori financiari sunt sub nivelul primelor 9 luni din 2022, însă așteptarea managementului este ca acest ecart să fie recuperat până la finalul anului.
Grupul TeraPlast este cel mai mare procesator de polimeri din Europa de sud-est. Grupul este compus din companiile: TeraPlast, TeraGlass, TeraPlast Recycling, TeraBio Pack și Somplast. Din 2 iulie 2008, TeraPlast SA este listată la Bursa de Valori București sub simbolul TRP. Acțiunile companiei sunt incluse în indicele de referință BET al Bursei de Valori București, în indicii Small Cap și Global All Cap ai FTSE Russell, în indicii MSCI Frontier IMI (Investable Market Index) și în indicii CECE MidCap și ROTX EUR ai Bursei de Valori de la Viena.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

19 Nov. 2026, 17:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Nov. 2026, 17:11 // Actual //  Grîu Tatiana

Operatorii de telecomunicații din Republica Moldova nu vor putea cumpăra sau instala echipamente de la producători necertificați în componentele critice ale rețelelor publice 5G. Un proiect de lege elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării propune ca restricțiile să se aplice din 31 decembrie 2028. Echipamentele deja instalate ar urma să fie retrase treptat, în termene de la trei până la șapte ani.

Termenul de trei ani ar viza componentele critice ale rețelei, inclusiv sistemele de care depind funcționarea rețelei centrale, autentificarea abonaților și continuitatea comunicațiilor de urgență. Pentru echipamentele din rețeaua de acces radio, prin care telefoanele și alte dispozitive se conectează la rețeaua mobilă, operatorii ar avea la dispoziție șapte ani. Ambele termene s-ar calcula de la intrarea în vigoare a restricțiilor.

Pe durata tranziției, operatorii nu vor putea extinde acoperirea sau capacitatea rețelei 5G cu echipamente radio de la producători necertificați. Proiectul permite, în schimb, lucrările strict necesare pentru menținerea serviciilor, cum ar fi înlocuirea pieselor defecte și actualizările care corectează erori sau remediază vulnerabilități de securitate. Operatorii vor trebui să întocmească până la 31 martie 2028 un inventar al echipamentelor vizate și să raporteze anual progresele înregistrate în înlocuirea lor.

Certificarea va reveni Comisiei naționale de control al comerțului cu mărfuri strategice, care va analiza dosarele producătorilor și avizul Agenției pentru Securitate Cibernetică. Termenul de bază pentru emiterea unei decizii ar fi de 90 de zile, cu posibilitatea unei singure prelungiri de cel mult 60 de zile în cazurile complexe. Lista producătorilor certificați va fi publică, iar certificarea va rămâne valabilă până la o eventuală revocare.

Proiectul introduce și obligații privind funcționarea rețelei. Centrele prin care operatorii monitorizează rețelele 5G, detectează incidentele și intervin vor trebui să funcționeze în Republica Moldova sau în Uniunea Europeană. Accesul de la distanță la sistemele de administrare va fi controlat și monitorizat, iar operatorii vor fi obligați să testeze planurile pentru menținerea și restabilirea serviciilor în caz de criză.

Dacă unii producători nu vor obține certificarea, operatorii de telecomunicații vor trebui să înlocuiască echipamentele 5G vizate. Potrivit notei informative, costul total al înlocuirii, cumulat pentru toți operatorii, este estimat la 43–58 de milioane de euro.

Pentru nerespectarea termenelor de retragere a echipamentelor, amenda va ajunge la 2% din cifra de afaceri anuală, cu un plafon de 20 de milioane de lei. Pentru abateri precum depunerea cu întârziere a planului de tranziție, proiectul prevede amenzi de până la 1% din cifra de afaceri, în limita a 10 milioane de lei. În cazurile fără risc iminent pentru securitatea națională, autoritatea competentă ar acorda cu prioritate un termen de 30 până la 180 de zile pentru remedierea încălcării.