Bulgaria a renunțat la petrolul lui Putin. Cumpără din Kazahstan, Irak și Tunisia, în prima lună din 2024

13 Ian. 2024, 07:09
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Ian. 2024, 07:09 // Actual //  bani.md

Bulgaria a înlocuit importurile de petrol rusesc cu ţiţei provenit din Kazahstan, Irak şi Tunisia, în prima lună a acestui an, informează Reuters, pe baza analizei datelor LSEG şi discuţiilor cu traderii, citat de Agerpres.

Bulgaria beneficiază de o excepţie de la embargoul impus de Uniunea Europeană, care îi permite să continue să importe ţiţei rusesc, prin intermediul tancurilor petroliere, în anul 2024. Însă, ţara vecină a decis să restricţioneze exporturile pentru toate produsele rafinate realizate din ţiţei rusesc, începând din această lună, ceea ce face practic imposibil pentru singura rafinărie din Bulgaria să proceseze în continuare ţiţei rusesc şi, de asemenea, a decis să înceteze complet importurile de petrol rusesc din luna martie.

Bulgaria importă petrol pentru a alimenta rafinăria de la Burgas, care are o capacitate de 190.000 de barili pe zi şi este operată de grupul petrolier rus Lukoil. Pe ansamblul anului 2023, Bulgaria a fost al patrulea mare cumpărător de ţiţei rusesc prin intermediul tancurilor petroliere, achiziţionând peste 100.000 de barili pe zi.

Însă, în ianuarie, nicio livrare de petrol din Rusia nu este programată să ajungă în portul Burgas. În condiţiile în care Lukoil nu îşi mai poate aproviziona rafinăria de la Burgas cu propriul său ţiţei de tip Urals, grupul rus trebuie să utilizeze ţiţei din altă parte, ceea ce duce la creşterea costurilor de operare pentru această rafinărie. Profitabilitatea rafinăriei de la Burgas este afectată şi de o taxă de 60% impusă de Guvernul de la Sofia pentru profiturile rafinăriei.

Datele LSEG analizate de Reuters arată că, în luna ianuarie, rafinăria de la Burgas urmează să ajungă la două livrări de 70.000 de tone de ţiţei de tip KBECO din Kazahstan, o livrare de 76.000 de tone de ţiţei de tip Basrah Light, una de 50.000 de tone de ţiţei CPC Blend şi 33.000 de tone de ţiţei din Tunisia.

Traderii susţin că petrolul KBECO, un ţiţei din Kazahstan exportat prin intermediul porturilor ruseşti şi a cărui calitate este comparabilă cu petrolul rusesc Urals, este cel mai probabil înlocuitor pentru petrolul rusesc în Bulgaria, însă traderii atrag atenţia asupra faptului că oferta de ţiţei KBECO este limitată, iar preţul este semnificativ mai mare decât cel al petrolului Urals.

Rafinăria de la Burgas este concepută pentru a procesa ţiţei Urals şi în prezent poate funcţiona numai pe bază ţiţei „acru” (sour), cu concentraţie de sulf de peste 0,5%, care este mai dificil de obţinut şi mai scump în UE, susţin traderii.

„Piaţa pentru ţiţeiul sour în Europa este una redusă pentru că nu există livrări disponibile de petrol Urals sau din Kurdistan”, a precizat un trader consultat de Reuters.

Exporturile de petrol din regiunea Kurdistan din Irak sunt suspendate începând din primăvara lui 2023.

Grupul petrolier rus Lukoil a anunţat anul trecut că îşi va revizui strategia cu privire la activele sale din Bulgaria şi ar putea lua în considerare o eventuală vânzare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.