Bulgaria a renunțat la petrolul lui Putin. Cumpără din Kazahstan, Irak și Tunisia, în prima lună din 2024

Bulgaria a înlocuit importurile de petrol rusesc cu ţiţei provenit din Kazahstan, Irak şi Tunisia, în prima lună a acestui an, informează Reuters, pe baza analizei datelor LSEG şi discuţiilor cu traderii, citat de Agerpres.

Bulgaria beneficiază de o excepţie de la embargoul impus de Uniunea Europeană, care îi permite să continue să importe ţiţei rusesc, prin intermediul tancurilor petroliere, în anul 2024. Însă, ţara vecină a decis să restricţioneze exporturile pentru toate produsele rafinate realizate din ţiţei rusesc, începând din această lună, ceea ce face practic imposibil pentru singura rafinărie din Bulgaria să proceseze în continuare ţiţei rusesc şi, de asemenea, a decis să înceteze complet importurile de petrol rusesc din luna martie.

Bulgaria importă petrol pentru a alimenta rafinăria de la Burgas, care are o capacitate de 190.000 de barili pe zi şi este operată de grupul petrolier rus Lukoil. Pe ansamblul anului 2023, Bulgaria a fost al patrulea mare cumpărător de ţiţei rusesc prin intermediul tancurilor petroliere, achiziţionând peste 100.000 de barili pe zi.

Însă, în ianuarie, nicio livrare de petrol din Rusia nu este programată să ajungă în portul Burgas. În condiţiile în care Lukoil nu îşi mai poate aproviziona rafinăria de la Burgas cu propriul său ţiţei de tip Urals, grupul rus trebuie să utilizeze ţiţei din altă parte, ceea ce duce la creşterea costurilor de operare pentru această rafinărie. Profitabilitatea rafinăriei de la Burgas este afectată şi de o taxă de 60% impusă de Guvernul de la Sofia pentru profiturile rafinăriei.

Datele LSEG analizate de Reuters arată că, în luna ianuarie, rafinăria de la Burgas urmează să ajungă la două livrări de 70.000 de tone de ţiţei de tip KBECO din Kazahstan, o livrare de 76.000 de tone de ţiţei de tip Basrah Light, una de 50.000 de tone de ţiţei CPC Blend şi 33.000 de tone de ţiţei din Tunisia.

Traderii susţin că petrolul KBECO, un ţiţei din Kazahstan exportat prin intermediul porturilor ruseşti şi a cărui calitate este comparabilă cu petrolul rusesc Urals, este cel mai probabil înlocuitor pentru petrolul rusesc în Bulgaria, însă traderii atrag atenţia asupra faptului că oferta de ţiţei KBECO este limitată, iar preţul este semnificativ mai mare decât cel al petrolului Urals.

Rafinăria de la Burgas este concepută pentru a procesa ţiţei Urals şi în prezent poate funcţiona numai pe bază ţiţei „acru” (sour), cu concentraţie de sulf de peste 0,5%, care este mai dificil de obţinut şi mai scump în UE, susţin traderii.

„Piaţa pentru ţiţeiul sour în Europa este una redusă pentru că nu există livrări disponibile de petrol Urals sau din Kurdistan”, a precizat un trader consultat de Reuters.

Exporturile de petrol din regiunea Kurdistan din Irak sunt suspendate începând din primăvara lui 2023.

Grupul petrolier rus Lukoil a anunţat anul trecut că îşi va revizui strategia cu privire la activele sale din Bulgaria şi ar putea lua în considerare o eventuală vânzare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrol #Bulgaria #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.