FOTO, VIDEO Antreprenorii din Tiraspol, ghidaţi în afaceri datorită susţinerii financiare a Uniunii Europene

HUB-ul afacerilor sociale, deschis la Tiraspol, oferă antreprenorilor sociali din zonă consultanță juridică, financiară, precum şi de marketing, pentru a-şi dezvolta afacerile, menite să aducă beneficii societății.

„Folosim toate resursele disponibile pentru a-i ajuta să construiască, aşa cum spunem noi, „O afacere cu inimă mare”. Suntem mândri că în ultimul an, numărul membrilor platformei noastre a crescut. Astăzi suntem deja 50, dar am început cu un număr de 17 beneficiari. Proiectul a fost susţinut de Fundaţia Est Europeană, cu resursele financiare ale Uniunii Europene şi Ambasada Suediei”, susţine Ina Barîşnikova, preşedintele Asociaţiei antreprenorilor sociali din Tiraspol.

Antreprenorii desfăşoară diverse activităţi, menite să susţină copiii, bătrânii, precum şi protecţia mediului.

„Antreprenorii noştri sunt implicaţi în producerea jucăriilor ecologice. O mare parte din ei dezvoltă activităţi destinate copiilor, diverse servicii pentru copiii care au nevoie de ajutor în dezvoltare – psihologice, de logopedie sau servicii de corectare. Sunt şi antreprenori care se implică în dezvoltarea copiilor din punct de vedere al creativităţii – centre de creaţie, sprijin, dezvoltare. Aici avem un moment important – sunt ajutaţi anume copiii din familii social vulnerabile să aibă acces la aceste servicii”, a declarat Ina Barîşnikova, preşedintele Asociaţiei antreprenorilor sociali din Tiraspol.

„Noi avem nevoie să învăţăm să scriem planuri de afaceri, noi trebuie să înţelegem că nu este suficient doar să acoperim cheltuielile, dar trebuie să aducem şi profit organizaţiei. Aici suntem învăţaţi să dezvoltăm antreprenoriatul social”, afirmă Irina Plagova, beneficiară a HUB-ului.

„Susţinerea este foarte importantă, mai ales pentru antreprenorii începători. Multe răspunsuri la întrebările noastre nu pot fi găsite pe internet. Aici am apelat şi am primit ajutor clar şi concret”, precizează şi Ana Slobodeniuc, o altă antreprenoare.

În cadrul programului de susținere a întreprinderilor sociale, implementat de Fundaţia Est Europeană cu finanțarea Uniunii Europene şi a Suediei, au fost selectate 10 organizații ale societății civile care au obținut un sprijin financiar în valoare de 37.500 euro, bani nerambursabili, pentru a dezvolta şi promova antreprenoriatul social în Republica Moldova.

#instruire #tiraspol #antreprenori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Elon Musk visează la construirea unui „oraș sustenabil” pe Lună în mai puțin de zece ani, însă un nou studiu arată că principala piedică ar putea fi una foarte simplă: apa. Cercetătorii spun că rezervele lunare cunoscute nu ar putea susține pe termen lung o metropolă cu sute de mii sau milioane de locuitori.

Studiul, publicat în revista „Frontiers in Space Technologies”, analizează cât timp ar putea supraviețui diferite așezări umane folosind apa disponibilă la polii Lunii. Autorii, astrofizicienii Martin Elvis și Jonathan McDowell, au pornit chiar de la o estimare foarte generoasă – aproximativ un miliard de tone de apă.

Chiar și în acest scenariu optimist, un oraș cu un milion de locuitori ar epuiza rezervele în doar câțiva ani dacă apa nu ar fi reciclată. Cu un sistem extrem de eficient de reciclare, de aproximativ 98%, comparabil cu cel utilizat pe Stația Spațială Internațională, rezervele ar rezista puțin peste un secol.

Problema este că estimările actuale privind cantitatea de apă accesibilă pe Lună sunt de aproximativ 30 de ori mai mici decât ipoteza generoasă de un miliard de tone folosită în calculele cercetătorilor. În aceste condiții, chiar și un oraș mult mai mic și-ar putea epuiza apa într-un interval relativ scurt.

Elon Musk anunțase în februarie că SpaceX își îndreaptă într-o măsură mai mare atenția către Lună, susținând că un oraș lunar sustenabil ar putea fi realizat într-un interval mai mic de zece ani. Cercetătorii consideră însă că un scenariu realist pentru următoarele decenii ar fi mai degrabă o așezare de dimensiunea unui sat sau a unui oraș mic.

O comunitate de aproximativ 10.000 de persoane ar putea, în condiții favorabile, utiliza resursele de apă pentru sute sau chiar mii de ani, în timp ce o bază cu circa 1.000 de locuitori ar pune o presiune mult mai redusă asupra rezervelor lunare. CNN notează că autorii studiului consideră mai realistă apariția unui mic oraș lunar în aproximativ 30 de ani decât a unei metropole în următorul deceniu.

Apa ar fi necesară nu doar pentru băut și igienă, ci și pentru cultivarea alimentelor, producerea oxigenului și, prin separarea hidrogenului și oxigenului, obținerea combustibilului pentru rachete. Agricultura ar putea deveni unul dintre cei mai mari consumatori de apă într-o așezare lunară.

Există însă și o altă problemă: nimeni nu știe încă exact câtă apă poate fi extrasă în mod practic. O parte se află în cratere permanent umbrite de la polii Lunii, unde temperaturile extrem de scăzute permit păstrarea gheții timp de miliarde de ani. Aceste zone sunt însă foarte dificil de explorat și exploatat.

Cercetătorii avertizează și că apa lunară nu trebuie privită doar ca o resursă industrială. Depozitele de gheață acumulate timp de miliarde de ani pot conține informații importante despre evoluția Lunii, a Pământului și a mediului din Sistemul Solar.

Pe termen lung, una dintre soluții ar putea fi importarea apei din alte regiuni ale Sistemului Solar, inclusiv de pe asteroizi. Cu tehnologia actuală, însă, transportarea unor cantități suficient de mari pentru alimentarea unei populații numeroase rămâne extrem de dificilă.

Autorii studiului avertizează astfel că ambițiile privind marile orașe lunare trebuie temperate de limitele resurselor disponibile. Înaintea unei metropole cu un milion de oameni, scenariul mult mai realist pare să fie apariția unor baze și așezări cu câteva sute sau câteva mii de locuitori.

#Musk #oras #luna