Marian ține cu dinții legea plăților fără numerar – efectul bombei cu ceas! Rija: Achizițiile din fitotehnie, la pământ

Proiectul de lege care vizează restricționarea decontărilor în numerar la 100.000 de lei lunar pentru persoane juridice și 100.000 de lei anual pentru persoanele fizice a stârnit controverse, mai ales în mediul rural, unde economia se bazează în mare parte pe activități agricole. Directorul Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”, Iurie Rija, a exprimat îngrijorare cu privire la impactul pe care această lege l-ar putea avea asupra sectorului agricol, scrie ipn.md.

Rija a subliniat că proiectul de lege nu oferă claritate cu privire la modul în care vor opera achizitorii de producție de fitotehnie și horticultură, care, în prezent, desfășoară tranzacții în numerar în piețele rurale. Plafonul propus pentru rulaje în numerar este de 100.000 de lei lunar, o sumă mult redusă față de plafonul anterior de 1.200.000 de lei, fie că este vorba despre numerar sau transfer bancar.

Argumentând necesitatea utilizării cash-ului în piețele rurale, Rija a explicat că tranzacțiile se desfășoară predominant în numerar din cauza lipsei de accesibilitate la serviciile bancare. Achizitorii ar fi nevoiți să facă față unor dificultăți suplimentare în utilizarea sistemului bancar, inclusiv comisioane bancare și restricții asupra sumelor ce pot fi retrase din bancomate.

De asemenea, Rija a atras atenția asupra faptului că proiectul de lege ar putea afecta producătorii agricoli, limitându-le posibilitatea de a-și vinde produsele în mod legal. Propunerea de a permite vânzarea doar a produselor în valoare de 100.000 de lei anual ar putea crea dificultăți semnificative pentru aceștia, reducându-le veniturile și punându-i în imposibilitatea de a-și susține activitatea.

În plus, Rija a evidențiat problema accesului limitat la serviciile bancare în mediul rural, unde doar o mică parte din sate dispun de bancomate. Această situație ar putea determina oamenii să parcurgă distanțe mari pentru a avea acces la servicii bancare, implicând cheltuieli suplimentare și pierderi de timp.

În contextul acestei propuneri legislative, Rija a adus în discuție și creșterea profiturilor sectorului bancar în ultimii ani, subliniind discrepanța dintre aceste câștiguri și dificultățile cu care se confruntă sectorul agricol.

În final, Rija a pledat pentru o analiză mai atentă a impactului propunerii legislative asupra diferitelor sectoare ale economiei, subliniind necesitatea identificării unor soluții echilibrate care să susțină atât transparența tranzacțiilor, cât și interesele mediului de afaceri și ale populației vulnerabile. El a subliniat importanța implementării unor măsuri de stimulare a plăților electronice, în locul unor reglementări restrictive. Recent, la Parlament au avut loc consultări publice cu privire la acest proiect de lege.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#marian #plati #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.