Marian ține cu dinții legea plăților fără numerar – efectul bombei cu ceas! Rija: Achizițiile din fitotehnie, la pământ

09 Feb. 2024, 10:05
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Feb. 2024, 10:05 // Actual //  bani.md

Proiectul de lege care vizează restricționarea decontărilor în numerar la 100.000 de lei lunar pentru persoane juridice și 100.000 de lei anual pentru persoanele fizice a stârnit controverse, mai ales în mediul rural, unde economia se bazează în mare parte pe activități agricole. Directorul Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”, Iurie Rija, a exprimat îngrijorare cu privire la impactul pe care această lege l-ar putea avea asupra sectorului agricol, scrie ipn.md.

Rija a subliniat că proiectul de lege nu oferă claritate cu privire la modul în care vor opera achizitorii de producție de fitotehnie și horticultură, care, în prezent, desfășoară tranzacții în numerar în piețele rurale. Plafonul propus pentru rulaje în numerar este de 100.000 de lei lunar, o sumă mult redusă față de plafonul anterior de 1.200.000 de lei, fie că este vorba despre numerar sau transfer bancar.

Argumentând necesitatea utilizării cash-ului în piețele rurale, Rija a explicat că tranzacțiile se desfășoară predominant în numerar din cauza lipsei de accesibilitate la serviciile bancare. Achizitorii ar fi nevoiți să facă față unor dificultăți suplimentare în utilizarea sistemului bancar, inclusiv comisioane bancare și restricții asupra sumelor ce pot fi retrase din bancomate.

De asemenea, Rija a atras atenția asupra faptului că proiectul de lege ar putea afecta producătorii agricoli, limitându-le posibilitatea de a-și vinde produsele în mod legal. Propunerea de a permite vânzarea doar a produselor în valoare de 100.000 de lei anual ar putea crea dificultăți semnificative pentru aceștia, reducându-le veniturile și punându-i în imposibilitatea de a-și susține activitatea.

În plus, Rija a evidențiat problema accesului limitat la serviciile bancare în mediul rural, unde doar o mică parte din sate dispun de bancomate. Această situație ar putea determina oamenii să parcurgă distanțe mari pentru a avea acces la servicii bancare, implicând cheltuieli suplimentare și pierderi de timp.

În contextul acestei propuneri legislative, Rija a adus în discuție și creșterea profiturilor sectorului bancar în ultimii ani, subliniind discrepanța dintre aceste câștiguri și dificultățile cu care se confruntă sectorul agricol.

În final, Rija a pledat pentru o analiză mai atentă a impactului propunerii legislative asupra diferitelor sectoare ale economiei, subliniind necesitatea identificării unor soluții echilibrate care să susțină atât transparența tranzacțiilor, cât și interesele mediului de afaceri și ale populației vulnerabile. El a subliniat importanța implementării unor măsuri de stimulare a plăților electronice, în locul unor reglementări restrictive. Recent, la Parlament au avut loc consultări publice cu privire la acest proiect de lege.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

01 Mai 2026, 16:13
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
01 Mai 2026, 16:13 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova intră într-o zonă de risc, în condițiile în care tot mai puțini angajați susțin un număr în creștere de pensionari, iar sistemul public începe să scârțâie sub presiunea demografică.

Datele prezentate de Biroul Național de Statistică și Casa Națională de Asigurări Sociale, citate de Moldova 1, arată că dezechilibrul se adâncește rapid și riscă să devină imposibil de gestionat pe termen mediu.

În 2025, unui pensionar îi reveneau doar 1,1 angajați, față de 1,7 în 2015. În cifre absolute, numărul salariaților a coborât la 774 de mii, în timp ce pensionarii rămân peste 672 de mii.

Practic, sistemul se apropie de scenariul în care fiecare contribuabil susține un beneficiar o limită critică pentru sustenabilitatea pensiilor.
Presiunea se vede direct în buget. Pentru 2026, CNAS a planificat 34,1 miliarde de lei pentru protecția persoanelor în etate, adică aproape 34% din cheltuielile totale ale statului, estimate la peste 100,5 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, fiecare a treia leu din buget merge spre pensii și prestații sociale.

În paralel, pensiile cresc, dar pe un fundal tot mai fragil. Pensia medie a ajuns la 4.407 lei din aprilie 2026, în timp ce pensia minimă variază între 3.264 și 3.525 lei. Aproximativ 4.000 de persoane primesc pensii de peste 21.000 de lei lunar un contrast puternic într-un sistem deja tensionat.

Or, datele demografice confirmă tendința. Populația îmbătrânește accelerat. La începutul lui 2025, în Moldova erau circa 616.500 de persoane de peste 60 de ani (aproape 26% din populație), comparativ cu doar 494.100 de copii (20,7%). Peste 40.000 de oameni au depășit vârsta de 80 de ani, iar diferența dintre generații continuă să crească.

Demograful Valeriu Sainsus avertizează că problema este structurală: generațiile tinere sunt de două ori mai mici decât cele care ies la pensie, iar vârsta medie a forței de muncă se apropie de 45 de ani. „Nu avem înlocuire de generații”, spune expertul, care pledează pentru politici demografice și revenirea migranților.
Criza este amplificată de piața muncii. Potrivit economistului Stanislav Madan, populația aptă de muncă s-a redus cu 25,5% în ultimul deceniu de două ori mai rapid decât populația totală. În același timp, rata de activitate rămâne scăzută, iar companiile reclamă lipsa acută de angajați.
Un paradox complică și mai mult situația: aproape 35% dintre angajați nu au competențele potrivite pentru joburile pe care le ocupă. În paralel, migrația continuă să golească piața muncii din cele aproximativ 380.000 de persoane pierdute între recensăminte, circa 320.000 au plecat peste hotare.

Structura populației accentuează problema: doar 46,4% dintre moldoveni trăiesc în mediul urban, mult sub media Uniunii Europene de 75%, ceea ce limitează oportunitățile de angajare și productivitatea economică.

Experții avertizează că fără intervenții rapide  reforme în educație, politici de stimulare a natalității și măsuri pentru readucerea migranților Republica Moldova riscă să intre într-o spirală periculoasă: tot mai puțini contribuabili, tot mai mulți beneficiari și o presiune bugetară care poate afecta inclusiv plata pensiilor în viitor.