Premieră pentru Republica Moldova! Antreprenorii vor putea exporta produse lactate pe piața din UE

Vești bune pentru țara noastră. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a fost informată de către Comisia Europeană că antreprenorii de la noi vor putea exporta produse lactate fabricate în Republica Moldova, scrie Realitatea.md.

Despre acest lucru a anunțat ANSA într-un comunicat de presă.

„În baza garanțiilor oferite de ANSA și în urma conlucrării eficiente cu serviciile competente ale Comisiei Europene, Uniunea Europeană a decis să includă Republica Moldova în Colonița C a Anexei nr. I a Regulamentului 605/2010 care se referă la cerințele sanitar-veterinare pentru domeniul sănătății animalelor și pentru certificare la importul produselor lactate în UE”, a declarat Vladislav Cotici, Director General al ANSA.

Reprezentanții instituției au ținut să precizeze că Republica Moldova dispune de un plan național de monitorizare a reziduurilor pentru lapte, obiectiv care necesită a fi îndeplinit în cazul exportului/tranzitului produselor lactate.

„Reieșind din condițiile situației pandemice, Comisia Europeană va aplica principiul de prelistare a unităților pentru exportul produselor lactate moldovenești, la propunerea ANSA și în baza garanțiilor oferite de către aceasta”, a mai adăugat Cotici.

Exporturile vor putea fi efectuate după finalizarea procedurii de listare a unităților și aprobarea listei unităților de către Comisia Europeană și publicarea acesteia pe saitul DG SANTE.

#produse lactate #export #Republica Moldova #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu critică decizia Băncii Naționale a Moldovei de a majora rata de bază de la 7,5% la 9% anual. El susține că măsura va pune presiune pe populație, mediul de afaceri și bugetul de stat, fără să rezolve principala sursă a inflației scumpirea resurselor energetice.

Potrivit lui Chicu, creșterea ratei de bază va afecta în primul rând persoanele cu credite, agenții economici care apelează la finanțare și statul, care se împrumută pentru acoperirea necesităților bugetare.

„Această majorare de la 7,5% la 9% a ratei de bază va afecta debitorii, persoanele care au credite, va afecta agenții economici, care de multe ori vând în credit, și va afecta bugetul statului”, a declarat deputatul.

Chicu pune sub semnul întrebării și eficiența măsurii în combaterea inflației. El susține că actualul val de scumpiri, la fel ca în 2022, este alimentat în mare parte de creșterea tarifelor la resursele energetice, adică de factori externi asupra cărora politica monetară are o influență limitată.

„Inflația acum, ca și în 2022, are ca factor principal de accelerare creșterea tarifelor la resursele energetice. Din câte știm, aceasta este o inflație importată”, a spus Chicu.

Deputatul afirmă că majorarea dobânzilor nu poate reduce direct prețurile la gaze, energie electrică sau carburanți, iar consumul de energie este relativ rigid. În opinia sa, gospodăriile nu își pot reduce semnificativ necesarul de energie doar pentru că tarifele cresc.

„Dacă omul are nevoie de 100 de metri cubi pentru a-și încălzi locuința, consumul nu se reduce foarte mult în funcție de mișcarea tarifului. Prin majorarea ratei de bază nu se pot diminua tarifele la gaz și la energia electrică”, a declarat Chicu.

În aceste condiții, el consideră că principalul efect al deciziei BNM va fi majorarea costului creditelor și a cheltuielilor statului pentru deservirea datoriei.

Banca Națională a Moldovei a decis pe 17 septembrie să majoreze rata de bază cu 1,5 puncte procentuale, de la 7,5% la 9% anual. Totodată, rata la creditele overnight a fost stabilită la 11%, cea pentru operațiunile repo la 9,25%, iar rata la depozitele overnight la 7%.

BNM argumentează că înăsprirea politicii monetare este necesară în contextul intensificării presiunilor inflaționiste venite atât din partea ofertei – inclusiv prin scumpirea energiei, alimentelor și materiilor prime pe piețele externe – cât și din partea cererii interne. Banca centrală spune că urmărește reducerea efectelor secundare ale șocurilor de ofertă, temperarea consumului și ancorarea anticipațiilor inflaționiste.