Vom dormi mai puţin cu o oră. Când trece Moldova la ora de vară

Anul acesta se va trece la ora de vară în noaptea de sâmbătă, 30 martie, spre duminică, 31 martie, ceea ce înseamnă că vom dormi mai puţin cu o oră.

Ora de vară este ora legală adoptată de unele ţări sau teritorii pe timpul unei părţi a anului, cu începere la o dată din timpul primăverii şi până la o dată din timpul toamnei. Ora de vară este de obicei cu o oră înaintea orei oficiale standard, care este de multe ori numită, prin contrast cu ora de vară, ora de iarnă, relatează Ziarul Financiar

Acest sistem are ca scop folosirea din plin, cât mai mult timp, a luminii Soarelui. În lunile de vară, ora este dată înainte pentru ca principalele activităţi umane să se desfăşoare cât mai mult posibil pe lumină naturală; în acest fel se economiseşte energia electrică necesară iluminatului.

În prezent, ora de vară se aplică în fiecare an, în ultima duminică din martie (ora 03:00 devine 04:00), şi ultima duminică din octombrie (ora 04:00 devine 03:00).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ora de bara #schimbare #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pentagonul a estimat oficial costul războiului cu Iranul la 25 de miliarde de dolari, însă cifra a fost imediat contestată de analiști, care susțin că valoarea reală este semnificativ mai ridicată.

Anunțul a fost făcut în cadrul unor audieri tensionate în Congres, unde conducerea militară americană a prezentat pentru prima dată o evaluare oficială a cheltuielilor. Potrivit calculelor citate de Bloomberg, doar munițiile, tehnica distrusă și costurile operaționale au ajuns deja la circa 14 miliarde de dolari.

Din această sumă, aproximativ 8 miliarde au fost cheltuite pentru muniții, 5 miliarde pentru înlocuirea avioanelor și echipamentelor distruse, iar alte 1 miliard pentru întreținerea a două portavioane și 16 distrugătoare pe parcursul a 39 de zile de operațiuni intense.

Totuși, aceste estimări nu includ costuri majore, precum repararea bazelor militare afectate, inclusiv sediul Flotei a 5-a a SUA din Bahrain, lovit de mai multe ori, sau cheltuielile generate de mobilizarea forțelor înainte de conflict.

Experții avertizează că suma de 25 de miliarde de dolari reflectă doar o parte din costuri. „Este o evaluare foarte restrânsă, care nu include daunele infrastructurii, operațiunile curente și nici creșterea masivă a costurilor cu combustibilul”, a declarat analista Kelly Grieco.

Critici au venit și din Congres. Senatorul Richard Blumenthal a afirmat anterior că estimările de circa 2 miliarde de dolari pe zi sunt „subevaluate”, iar Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale a calculat că doar munițiile consumate ar putea ajunge la 25 de miliarde de dolari.

În timpul audierilor, oficialii Pentagonului au refuzat să ofere detalii complete privind cheltuielile, ceea ce a provocat un schimb dur de replici între conducerea apărării și parlamentari, unii acuzând lipsa de transparență în gestionarea fondurilor publice.

Pierderile de echipamente sunt, de asemenea, semnificative. Statele Unite ar fi pierdut zeci de aeronave, inclusiv drone MQ-9 Reaper, avioane F-15E și alte sisteme militare, în timp ce distrugerea radarelor și a altor echipamente implică costuri de sute de milioane de dolari fiecare.

În paralel, conflictul a pus presiune uriașă pe sistemele de apărare antiaeriană. Iranul ar fi lansat peste 1.850 de rachete balistice, iar pentru interceptarea acestora au fost necesare aproximativ 4.000 de rachete antiaeriene, ceea ce afectează serios stocurile și bugetele aliaților.