Forbes: Ucraina are nevoie de victorie nu numai pe frontul militar, ci și pe cel economic. CE trebuie să ia o decizie

Victoria pe câmpul de luptă nu este suficientă pentru Ucraina, pentru că Kievul are nevoie ca economia țării să rămână pe linia de plutire. Dacă exporturile continuă să scadă, Kievul își poate pierde capacitatea de a finanța operațiuni militare și de a-și susține populația. Astfel, menținerea fluxului de exporturi agricole este vitală.

Ucraina are potențial, pentru că poate imita statele din Europa Centrală și poate deveni o altă Polonia. Cu toate acestea, pentru aceasta va avea nevoie de ajutorul Uniunii Europene. Decizia UE din 2022 de a accepta cererea de aderare a Ucrainei a fost primul și corect pas în această direcție, potrivit Forbes.

„Produsele agricole ucrainene reprezintă doar 2% din consumul total în UE”, a declarat Peter Bayer, membru al Bundestag-ului german, într-un interviu exclusiv pentru Forbes.

Forbes a mai obținut o scrisoare de la Dmitro Oliinik, președintele consiliului de administrație al Federației Angajatorilor din Ucraina, care reprezintă peste 8.000 de întreprinderi care asigură 70% din PIB-ul țării, către Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene. În scrisoare, el notează că Ucraina se luptă deja cu sărăcia: anul trecut, aproximativ 24,2% din populație trăia sub pragul sărăciei. Dacă imaginea economică din Ucraina se deteriorează și mai mult, ar putea începe o criză a refugiaților, care va tensiona bugetele UE. Într-un astfel de scenariu, acest lucru ar putea însemna o reducere a subvențiilor pentru fermierii europeni, care le-ar putea afecta buzunarele mai rău decât o concesiune de 2% a cotei de piață.

Când UE a liberalizat barierele comerciale pentru exporturile agricole ucrainene, creând rute care să permită Ucrainei să continue să exporte mărfuri pe piața europeană în condițiile în care „agresiunea” rusă limitează accesul pe alte piețe, tensiunile în relațiile Ucrainei cu vecinii săi din vest, în special Polonia, au crescut. În multe privințe, această nemulțumire a venit de la bază: fermierii polonezi au susținut că cerealele ucrainene mai ieftine le reduc profiturile.

„Polonia și alți aliați NATO trebuie să investigheze și să contracareze implicarea Rusiei în stimularea tulburărilor la granițele de vest ale Ucrainei. Există motive de îngrijorare, deoarece există dovezi că reprezentanții ruși au profitat de tulburările recente și au participat la unele proteste agricole, notează publicația.

UE trebuie să facă o alegere care va afecta cursul războiului în lunile următoare

În această lună, Parlamentul European va decide dacă va continua liberul schimb cu Ucraina pentru încă un an sau dacă îl suspendă și îl limitează la termenii acordului DFTA, care a fost semnat în 2017 și prevede o serie de restricții și cote comerciale pentru importurile Ucrainei în UE. Dacă Parlamentul European a fost de acord cu liberalizarea comerțului în 2022 și 2023, anul acesta s-a dovedit a fi o sarcină mai dificilă din cauza poziției Poloniei și Franței.

Influența acestor două țări a contribuit la adoptarea de către Comisia Europeană a unui proiect de regulament care include „sprijin comercial pentru Ucraina cu garanții pentru fermierii din UE”, care să permită condiții în care Comisia poate limita importurile de alimente din Ucraina. Dacă Polonia și Franța decid să amâne votul în UE, există riscul ca proiectul să nu fie adoptat la timp.

„Cu toate acestea, UE face acum o alegere care, fără îndoială, va afecta cursul războiului în lunile următoare. Limitarea liberalizării comerțului cu Ucraina va dăuna rămășițelor economiei sale paralizate, care depinde în mare măsură de exporturile agricole”, scrie Forbes.

Exporturile către UE reprezintă aproape două treimi din totalul exporturilor Ucrainei și, prin urmare, asigură o parte uriașă din veniturile sale de rezervă. Prin urmare, dacă UE înțelege importanța menținerii stabilității statului ucrainean, ar trebui să permită țării să-și continue furnizarea de bunuri, inclusiv produse alimentare și, în cele din urmă, să admită Ucraina pe piața unică a UE.

După cum notează publicația, reducerea economiei țării, care se confruntă cu dificultăți, va duce doar la pedepsirea ucrainenilor de rând, dintre care aproximativ 14% lucrează în agricultură. De asemenea, ar dăuna obiectivelor strategice ale Europei de a refuza victoria Rusiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.