Forbes: Ucraina are nevoie de victorie nu numai pe frontul militar, ci și pe cel economic. CE trebuie să ia o decizie

23 Mart. 2024, 06:47
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Mart. 2024, 06:47 // Actual //  bani.md

Victoria pe câmpul de luptă nu este suficientă pentru Ucraina, pentru că Kievul are nevoie ca economia țării să rămână pe linia de plutire. Dacă exporturile continuă să scadă, Kievul își poate pierde capacitatea de a finanța operațiuni militare și de a-și susține populația. Astfel, menținerea fluxului de exporturi agricole este vitală.

Ucraina are potențial, pentru că poate imita statele din Europa Centrală și poate deveni o altă Polonia. Cu toate acestea, pentru aceasta va avea nevoie de ajutorul Uniunii Europene. Decizia UE din 2022 de a accepta cererea de aderare a Ucrainei a fost primul și corect pas în această direcție, potrivit Forbes.

„Produsele agricole ucrainene reprezintă doar 2% din consumul total în UE”, a declarat Peter Bayer, membru al Bundestag-ului german, într-un interviu exclusiv pentru Forbes.

Forbes a mai obținut o scrisoare de la Dmitro Oliinik, președintele consiliului de administrație al Federației Angajatorilor din Ucraina, care reprezintă peste 8.000 de întreprinderi care asigură 70% din PIB-ul țării, către Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene. În scrisoare, el notează că Ucraina se luptă deja cu sărăcia: anul trecut, aproximativ 24,2% din populație trăia sub pragul sărăciei. Dacă imaginea economică din Ucraina se deteriorează și mai mult, ar putea începe o criză a refugiaților, care va tensiona bugetele UE. Într-un astfel de scenariu, acest lucru ar putea însemna o reducere a subvențiilor pentru fermierii europeni, care le-ar putea afecta buzunarele mai rău decât o concesiune de 2% a cotei de piață.

Când UE a liberalizat barierele comerciale pentru exporturile agricole ucrainene, creând rute care să permită Ucrainei să continue să exporte mărfuri pe piața europeană în condițiile în care „agresiunea” rusă limitează accesul pe alte piețe, tensiunile în relațiile Ucrainei cu vecinii săi din vest, în special Polonia, au crescut. În multe privințe, această nemulțumire a venit de la bază: fermierii polonezi au susținut că cerealele ucrainene mai ieftine le reduc profiturile.

„Polonia și alți aliați NATO trebuie să investigheze și să contracareze implicarea Rusiei în stimularea tulburărilor la granițele de vest ale Ucrainei. Există motive de îngrijorare, deoarece există dovezi că reprezentanții ruși au profitat de tulburările recente și au participat la unele proteste agricole, notează publicația.

UE trebuie să facă o alegere care va afecta cursul războiului în lunile următoare

În această lună, Parlamentul European va decide dacă va continua liberul schimb cu Ucraina pentru încă un an sau dacă îl suspendă și îl limitează la termenii acordului DFTA, care a fost semnat în 2017 și prevede o serie de restricții și cote comerciale pentru importurile Ucrainei în UE. Dacă Parlamentul European a fost de acord cu liberalizarea comerțului în 2022 și 2023, anul acesta s-a dovedit a fi o sarcină mai dificilă din cauza poziției Poloniei și Franței.

Influența acestor două țări a contribuit la adoptarea de către Comisia Europeană a unui proiect de regulament care include „sprijin comercial pentru Ucraina cu garanții pentru fermierii din UE”, care să permită condiții în care Comisia poate limita importurile de alimente din Ucraina. Dacă Polonia și Franța decid să amâne votul în UE, există riscul ca proiectul să nu fie adoptat la timp.

„Cu toate acestea, UE face acum o alegere care, fără îndoială, va afecta cursul războiului în lunile următoare. Limitarea liberalizării comerțului cu Ucraina va dăuna rămășițelor economiei sale paralizate, care depinde în mare măsură de exporturile agricole”, scrie Forbes.

Exporturile către UE reprezintă aproape două treimi din totalul exporturilor Ucrainei și, prin urmare, asigură o parte uriașă din veniturile sale de rezervă. Prin urmare, dacă UE înțelege importanța menținerii stabilității statului ucrainean, ar trebui să permită țării să-și continue furnizarea de bunuri, inclusiv produse alimentare și, în cele din urmă, să admită Ucraina pe piața unică a UE.

După cum notează publicația, reducerea economiei țării, care se confruntă cu dificultăți, va duce doar la pedepsirea ucrainenilor de rând, dintre care aproximativ 14% lucrează în agricultură. De asemenea, ar dăuna obiectivelor strategice ale Europei de a refuza victoria Rusiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.