Jocul periculos al autorităților cu mogulul cerealelor au zdruncinat piața uleiului! Slusari: Доигрались

Statul a jucat în liberalism, iar Trans Oil (monopolistul cerealelor Vaja Jhashi n.a), având poziția dominantă pe piață, a jucat în achiziții. La sfârșit de martie 2024 ambii au înțeles că доигрались. Trans Oil tradițional a vrut să rezolve problema prin import și dezechilibrarea pieței. Guvernul într-un an electoral să teme un pic mai mult de presiuni din partea fermierilor autohtoni și are un risc real că liberalizarea pieței cerealelor și oleaginoaselor va genera închiderea celei mai importante piețe în România, unde agricultorii demult pun întrebare despre pericolul reexportului producției din Ucraina prin Moldova, constată Alexandru Slusari de la Forța Fermierilor.

„În primăvară 2023 asociația solicita insistent introducerea restricțiilor la importul cerealelor și oleaginoaselor. Interesul național dicta introducerea acestei măsuri pentru a proteja producătorii autohtoni în situația unei crize fără precedent. Mai mult ca atât, interesul național nu întra în nici o contradicție cu parcursul nostru european, dat fiind faptul că limitarea importului ar fi fost aplicată sincron cu România, Bulgaria, Polonia, Slovacia și Ungaria. Dar atunci guvernare prin intermediul unor mass-media a încercat să facă din noi „dușmanii Ucrainei și UE”, a punctat Slusari.

În octombrie 2023, după cum spune Slusari, Guvernul oricum a recurs la restricționarea importurilor după modelul și în mare parte sub presiunea României. Dar era târziu. O bună parte din recolta de floarea soarelui a fost cumpărată până atunci la prețuri derizorii de 5-6 lei per kg și exportată ulterior. Mulți strigau „Ura-ura”. Pe fundalul distrugerii fermierilor micro și mici mass-media scriau triumfalist că noi suntem lider la importul de floarea soarelui în Uniune Europeană.

„Uzinele de procesare nu erau preocupate de crearea stocurilor și achitau producția procurată cu întârziere de câteva luni. Erau relaxați și siguri că în orice clipă vor importa materia primă din Ucraina. În momentul introducerii sistemului de licențiere Trans Oil a avut un contract de import a circa 300 mii tone de floare soarelui. Agricultorii, văzând atitudinea industriei de procesare și rețineri cu plată, au fost nevoiți să-și vândă floarea soarelui la alți traderi, care făceau export”, spune Slusari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#vaja jhashi #Trans-oil #Cereale #Slusari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Băncile aflate în dificultate ar putea fi restructurate prin procedura de rezoluție în loc să ajungă la lichidare, inclusiv în cazul instituțiilor de dimensiuni mici și mijlocii. Autoritățile pregătesc noi reguli care ar permite aplicarea acestui mecanism atunci când rezoluția protejează mai bine depozitele clienților și stabilitatea financiară. Modificările sunt prevăzute într-un proiect de lege, elaborat de Banca Națională a Moldovei și promovat de Ministerul Finanțelor.

Proiectul modifică substanțial Legea privind redresarea și rezoluția băncilor și urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene. În esență, autoritățile vor avea un mecanism mai flexibil pentru a interveni atunci când o bancă ajunge într-o situație financiară gravă, fără ca aceasta să fie trimisă automat în procedura obișnuită de lichidare.

Rezoluția presupune gestionarea controlată a unei bănci aflate în criză. În funcție de situație, pot fi transferate active și datorii către o altă instituție, poate fi creată o instituție-punte sau pot fi aplicate alte instrumente pentru menținerea serviciilor esențiale și protejarea deponenților.

O regulă importantă stabilește cine suportă pierderile. Până la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, Fondul de rezoluție bancară și instrumentele publice de stabilizare financiară vor putea fi utilizate numai după ce acționarii, deținătorii altor instrumente de proprietate, ai instrumentelor de capital relevante și ai altor datorii eligibile au contribuit la absorbția pierderilor și la recapitalizarea instituției.

Se modifică și nivelul-țintă al Fondului de rezoluție bancară. În prezent, acesta este stabilit la 3% din suma depozitelor acoperite ale tuturor instituțiilor de credit autorizate în Republica Moldova. Începând cu 1 ianuarie al celui de-al patrulea an de la semnarea tratatului de aderare la UE, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2034, ținta va fi de 1%. Până atunci, BNM va stabili niveluri intermediare.

Fondul este alimentat în principal din contribuțiile instituțiilor de credit. BNM stabilește contribuțiile anuale, ținând cont inclusiv de ciclul economic și de impactul acestora asupra situației financiare a băncilor. Dacă resursele acumulate nu sunt suficiente, pot fi solicitate și contribuții extraordinare.

Proiectul stabilește mai clar și implicarea Fondului de garantare a depozitelor. Acesta va putea contribui, în anumite condiții, la finanțarea unor operațiuni prin care depozitele și anumite active sau datorii sunt transferate către o altă instituție, astfel încât clienții să își poată păstra accesul la bani.

Documentul introduce și o limită de 2,5% pentru anumite situații. Dacă valoarea totală a activelor unei instituții de credit aflate în rezoluție este cuprinsă între echivalentul a 30 de miliarde și 80 de miliarde de euro, contribuția Fondului de garantare a depozitelor pentru operațiunile respective nu va putea depăși 2,5% din totalul datoriilor instituției, inclusiv fondurile proprii.

O altă noutate este extinderea cadrului de rezoluție dincolo de sectorul bancar. În prezent, legea stabilește reguli și proceduri de redresare și rezoluție pentru băncile din Republica Moldova. Proiectul extinde acest mecanism asupra instituțiilor de credit, firmelor de investiții, anumitor societăți financiare holding și altor entități care fac parte din grupuri financiare.

Pentru firmele de investiții, autoritatea de rezoluție va fi Comisia Națională a Pieței Financiare. Acestea vor contribui la propriul fond de rezoluție, iar suma achitată de fiecare firmă va fi ajustată în funcție de profilul său de risc. Dacă resursele disponibile nu vor fi suficiente pentru acoperirea costurilor unei intervenții, firmele de investiții vor putea fi obligate să achite contribuții extraordinare.