Topul muncii la negru! În ce domenii moldovenii primesc salariul în plic

Datele statistice recente arată o creștere semnificativă a ratei angajării în Moldova în anul 2023, cu numărul total de cetățeni care lucrează ajungând la peste 886.000, cu aproape 3% mai mult decât în anul precedent.

Potrivit raportului, ponderea populației ocupate în mediul rural este mai mare decât în mediul urban, reprezentând 53,5%, respectiv 46,5%. Vârsta medie a populației ocupate a fost de 44 de ani.

Din totalul angajaților, 20,9% erau implicați în sectorul agricol, 14,4% lucrau în industrie, iar 7,1% erau angajați în construcții. Sectorul serviciilor a înregistrat cea mai mare pondere, cu 57,6% din numărul total de angajați.

Munca nedeclarată în rândul salariaților a constituit 7,1%, fiind în creștere față de nivelul anului precedent (6,2% în 2022). Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înțelegeri verbale) este mai frecventă printre bărbați (9,2%), decât pentru femei (5,2%). Cele mai mari ponderi ale salariaților, care lucrează doar în baza unor înțelegeri verbale, sunt estimate în agricultură (61,8%), construcții (12,8%), comerț (5,7%) și industrie (3,7%).

În sectorul agricol ocuparea informală a constituit 66,6% (în anul 2022 – 63,4%), iar în sectorul non-agricol – 11,4% (în anul 2022 – 11,1%). Cea mai mare pondere a persoanelor ocupate informal în activitățile non-agricole este înregistrată în construcții (66,2% din totalul persoanelor ocupate în construcții). Din numărul persoanelor ocupate informal, salariații au alcătuit 26,1%.

Din totalul salariaților, 7,5% au avut un loc de muncă informal și, în același timp, au primit salariul „în plic”, iar cele mai mari ponderi ale acestora se estimează pentru activitățile din agricultură (62,8%), construcții (13,2%) și comerț (5,5%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#salariu #angajati #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova va avea în curând un nou șef la Serviciul Vamal, a anunțat ministrul Finanțelor, Petru Rotaru, în cadrul unei emisiuni la RLive. Rotaru a subliniat că poziția, deși atractivă din punct de vedere salarial, este complicată și vine cu numeroase provocări.

„Eu cred că în timp foarte scurt vom avea un nou șef la Serviciul Vamal. Este o poziție atractivă, dar nimeni nu vrea să vină. Este o poziție complicată. Dacă cineva îți creează iluzii că Serviciul Vamal, fiscul sau Ministerul de Finanțe că sunt domenii unde este foarte bine de lucrat, nu este chiar așa. Sunt domenii cu riscuri sporite, complicate care asigură securitatea economică a statului”, a explicat Rotaru.

Ministrul a evidențiat complexitatea funcționării vamale, menționând că activitatea vămii este continuă, 24 de ore pe zi, ceea ce implică provocări de securitate cibernetică și economică, precum și gestionarea eficientă a fluxurilor de la vamă. Rotaru a amintit că, în contextul începutului războiului din Ucraina, angajații vamali au muncit non-stop pentru a face față situației, răspunzând așteptărilor publicului.

„Dacă este cineva din public care vrea să-și asume această responsabilitate, să vină la vamă. Este destul de complicat. Trebuie să fim conștienți că trebuie să ne asumăm niște responsabilități pe care trebuie să le ducem până la capăt”, a punctat Rotaru.

Poziția de șef al Serviciului Vamal este esențială pentru asigurarea securității economice a statului și pentru implementarea eficientă a politicilor fiscale. Ministrul Finanțelor a făcut un apel către cei care sunt dispuși să își asume această responsabilitate să aplice, subliniind importanța acestui rol în contextul actual.

Igor Talmazan a demisionat de la Serviciul Vamal în data de 10 aprilie, în urma scandalui în care au fost documentați la Postul Vamal Aeroport șapte inspectori vamali bănuiți pentru fapte de corupție.