Nervozitate la Moldovagaz! A pierdut monopolul la furnizarea și tranzitul metanului

Moldovagaz în disperare atacă Energocom. Acest lucru se întâmplă după ce compania națională a ieșit pe piața furnizării gazelor pentru consumători industriali. Recent Energocom a câștigat licitația privind livrarea gazului pentru fabrica de sticlă și în continuare negociază furnizarea metanului către alte întreprinderi mari la prețuri avantajoase. Toate aceste tranzacții urmează să fie efectuate în luna mai. Până atunci Energocom era și este preocupat exclusiv cu securitatea energetică și furnizarea gazului doar pentru Moldovagaz, constată membrul Consiliului Energocom, Alexandr Slusari.

„Extinderea activităților Energocom-ului a stârnit furia companiei afiliate Gazpromului, care în ultimii 2 ani a pierdut atât funcția de furnizor de gaze pentru malul drept al Nistrului, cât și controlul asupra tranzitului. Imediat după licitația la fabrica de sticlă au început sunete la Energocom cu presiuni. Moldovagaz era sigură că licitația ar trebui să câștige compania-fiica TransAutoGaz. Când metodele în stilul Plahotniuc nu au ajutat, au recurs la serviciile politicienilor”, spune Slusari.

Membrul Consiliului Energocom s-a arătat deranjat de manipulările liderului Partidului Nostru, Renato Usatîi.

„Dânsul în stilul lui Goebbels manipulează cu semi adevărul și cheamă de sufocat Energocom, altă explicație la mine nu există. Politicianul nu cheamă lume să ceară socoteală de la Spânu, care a decis să procure gaz în exces în sezonul rece 2022-2023 și țara noastră aproape un an a achitat un tarif exagerat. Cum se poate, când primarul lui din Bălți a primit promisiuni de finanțare de la acest ministru, care visează să devină a doilea Plahotniuc. Mai bine să ataci compania națională, care a distrus monopolul Gazpromului”, spune Slusari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#metan #Energocom #Moldovagaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.