Țările care îi suprataxează pe turiști. Statul cu cele mai ridicate costuri pentru călători

Țările care îi suprataxează pe turiști. Unde se înregistrează cele mai mari tarife

Belgia este statul european care practică suprataxarea turiștilor, de la sosire până la plecare.

Taxa de turism în Belgia se aplică și la cazare, pentru fiecare noapte petrecută acolo.

Unii operatori de turism belgieni o aplică n tariful camerei de hotel, dar unele separă costul și îl transformă într-o taxă suplimentar În Bruxelles, tariful variază în funcție de mărimea și clasificarea hotelului, însă, acesta nu este mai mică de 20 euro, potrivit Euronews.

Austria

În Austria plătiți o taxă de cazare peste noapte, care variază în funcție de provincia în care vă aflați. În Viena sau Salzburg, veți plăti un plus de 3,02 la sută din factura la hotel de persoană.

Taxa de turism este cunoscută și ca Tourismusgesetz și Berherbergungsbeiträge.

Taxa pentru turiști și în Valencia, din 2024

Valencia a anunțat că va introduce o taxă de turism pentru călătorii care se cazează în toate tipurile de cazare din regiune, inclusiv hoteluri, pensiuni, apartamente și campinguri.

Taxa este între 50 de cenți și 2 euro pe noapte, în funcție de cazarea aleasă, pentru o perioadă de până la șapte nopți, iar taxa va fi utilizată pentru dezvoltarea durabilă a sectorului turistic din regiune, dar și pentru a oferi locuințe mai accesibile pentru localnicii din zonele turistice.

Bali, țara din ce în ce mai vizitată, chiar și de români, este o destinație turistică care cere taxe suplimentare încă de la sosirea pe aeroport.

Începând cu 14 februarie 2024, sosirile internaționale și interne trebuie să plătească o taxă de 150.000 IDR (8,80 euro). Aceasta trebuie achitată la ghișeele speciale de la Aeroportul Internațional Ngurah Rai din Bali. Autoritățile spun că procesul durează mai puțin de 30 de secunde, menționează sursa citată.

Veneția, unul dintre cele mai vizitate orașe din lume, introduce taxa de turism

Într-o perioadă totală de 29 de zile, cuprinsă între 25 aprilie și 14 iulie, pe durata sezonului turistic de vârf, vizitatorii de o zi sunt obligați să achiziționeze acest bilet pentru a intra în orașul vechi între orele 08:30 și 16:00, ora locală, au transmis autoritățile italiene.

Copiii sub 14 ani, studenți sau membri ai forțelor de ordine nu plătesc taxa de turism aplicată de Veneția.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.