Jeff Bezos se mută în „buncărul miliardarilor” din Miami. Totul a fost aranjat

Cum arată conacul în care se mută Jeff Bezos

Noul conac are șase dormitoare, nouă băi, o grădină cu vedere la ocean, o piscină și o casă de oaspeți. Pe insula exclusivistă, cu propriul primar și propria poliție, locuiesc mai puțin de 100 de celebrități, printre care Julio Iglesias, Ivanka Trump și Tom Brady.

Se zvonește că Bezos vrea să se mute aici pentru că este legea mai avantajoasă și nu cere impozit pe câștigurile de capital. Acesta și-a anunțat mutarea la Miami în noiembrie, spunând că vrea să fie mai aproape de părinții săi și de operațiunile Blue Origin Cape Canaveral.

De ce i se spune „buncărul miliardarilor”

Conacul uriaș a fost construit în 2000. Are un home theater, o bibliotecă, o piscină și o cramă. De asemenea, este alături de o altă proprietate pe care Bezos a cumpărat-o în această vară cu 68 de milioane de dolari. Indian Creek este cunoscut drept „buncărul miliardarilor”, datorită locuitorilor săi extrem de bogați. A fost cel mai scump cartier din SUA în 2021. Insula privată are măsuri de securitate stricte și este bine păzită. Pe lângă Bezos, acolo mai locuiesc investitorul Carl Icahn, precum și Jared Kushner și Ivanka Trump.

Fondatorul Amazon, Jeff Bezos, a revenit, la începutul lunii martie, pe primul loc în clasamentul miliardarilor întocmit de Bloomberg, cu o avere estimată la 200 de miliarde de dolari, devansându-l pe CEO-ul Tesla, SpaceX şi X Elon Musk (198 de miliarde de dolari), care i-a luat acest titlu în 2021. CEO-ul grupului francez LVMH, Bernard Arnault, rămâne pe locul trei.

Averea lui Jeff Bezos se ridică la 200 de miliarde de dolari, depăşind-o pe cea a lui Elon Musk, evaluată la 198 de miliarde de dolari, potrivit Business Insider.

Autoritățile române pregătesc scufundarea controlată a patru barje încărcate cu piatră în Dunăre, într-o încercare de a redirecționa mai multă apă spre sectorul Cernavodă și de a menține funcționarea Centralei Nucleare, afectată de nivelul extrem de scăzut al fluviului.

Administrația Națională „Apele Române” a anunțat că toate cele patru barje au fost încărcate, însă operațiunea de scufundare, programată inițial pentru joi, a fost amânată pentru vineri din motive de siguranță. Specialiștii au explicat că fiecare barjă va fi scufundată separat, prin inundare controlată, proces care va dura aproximativ 3-4 ore pentru fiecare ambarcațiune.

Două dintre barje au fost încărcate cu piatra rezultată în urma detonării controlate a stâncii Pârjoaia, iar alte două au fost aduse din Galați, deja încărcate cu anrocamente. Acestea vor fi amplasate în puncte stabilite pe brațul Bala, unde vor forma un dig de dirijare a apei, cu scopul de a reduce pierderile de debit pe acest braț și de a redirecționa mai multă apă către Dunărea Veche și zona Cernavodă.

Potrivit autorităților, intervenția urmărește câștigarea câtorva centimetri la nivelul apei, suficient pentru a prelungi funcționarea Centralei Nucleare Cernavodă cu câteva zile. Oficialii recunosc însă că există incertitudini privind eficiența măsurii, în condițiile în care nivelul Dunării continuă să scadă.

Situația este critică, deoarece debitul Dunării la intrarea în România a coborât la un nou minim istoric, de aproximativ 1.400 metri cubi pe secundă, iar prognozele indică menținerea acestor valori în următoarele zile. La Cernavodă, nivelul fluviului a ajuns la minus 216 centimetri și este estimat să scadă până la minus 230 de centimetri în jurul datei de 13 august.

România se află în stare de alertă din 1 august, după oprirea unuia dintre reactoarele Centralei Nucleare Cernavodă. Autoritățile încearcă să evite oprirea și celui de-al doilea reactor printr-o serie de intervenții de urgență, inclusiv dragaje și modificarea cursului apei în zona brațului Bala.