Doi oligarhi ruși, apropiați de Putin, au reușit să scape de sancțiunile UE

Curtea Uniunii Europene a admis cererea oamenilor de afaceri ruși și a acționarilor grupului Alfa Bank, Piotr Aven și Mihail Fridman de a-i exclude de pe lista sancțiunilor. După începerea războiului, aceștia au părăsit Rusia, dar au intrat în continuare sub sancțiunile UE și Marii Britanii, iar în 2023 au fost incluși și pe lista sancțiunilor SUA.

Friedman a spus că este „mulțumit” de decizia instanței UE. „Suntem mulțumiți de această decizie”, a declarat omul de afaceri pentru RBC.

Aven și Fridman au intrat sub sancțiunile UE pe 28 februarie 2022. Autoritățile UE au justificat această decizie prin faptul că Fridman și Aven au legături în cercurile puterii rusești.

În mai 2022, atât Aven, cât și Fridman au făcut apel la sancțiuni în instanță.

După impunerea sancțiunilor, Fridman și Aven au părăsit consiliul de administrație al Alfa Bank. Aceștia au denunțat public sancțiunile ca fiind inechitabile și s-au plâns de constrângerile financiare pe care le implicau. În special, Aven a spus că nu știe dacă acum ar putea angaja o curățenie, iar Friedman a spus că nu știe cum să plătească pentru serviciile ei. În martie 2022, Regatul Unit a impus și sancțiuni împotriva oamenilor de afaceri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#miliardari #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi