Guvernatoarea BNM: Avem discuții cu firme străine prezente în România care sunt interesate să treacă Prutul

10 Apr. 2024, 13:09
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Apr. 2024, 13:09 // Actual //  bani.md

Republica Moldova poate fi și ea o piață de interes pentru companiile străine care sunt deja în România și care vor să-și extindă afacerile în regiune, declară la RFI guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Anca Dragu, pentru RFI.

„Foarte important la nivelul ţării este să ne uităm la o predictibilitate a politicii fiscal-bugetare în Republica Moldova, pentru că asta ar da încredere investitorilor. Da, avem nevoie de investitori. Avem discuţii în special cu companiile străine care sunt deja prezente în România. Sunt interesate şi să treacă Prutul şi să vină cu investiţii în Republica Moldova, pentru că aceste companii deja înţeleg zona, înţeleg foarte bine regulile. Adică e mai puţin probabil ca o companie care acum este situată în Londra, să zic, să se gândească să vină direct la Chişinău, dar pentru o companie care deja funcţionează în România… mai ales în acest context în care începem negocierile pentru aderarea la UE”, spune Anca Dragu

Guvernatoarea Băncii Naţionale a Moldovei crede că ”important este pentru Republica Moldova, dacă ne uităm ce să înveţe din România, să păstreze o stabilitate fiscal-bugetară, predictibilitatea politicilor fiscale, să fie generoasă cu investitorii, în general, indiferent de natura capitalului şi capitalul local trebuie cu siguranţă stimulat”.

„Şi foarte important, politica fiscal-bugetară, în sensul de buget naţional, acolo avem nevoie de predictibilitate, în orice ţară din lume, pentru că altfel, derapajele bugetare înseamnă inflaţie, înseamnă pericole pentru mediul investiţional, în general”, încheie Dragu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.