Cum s-au împărțit banii țării, în funcție de culoarea politică, pentru Satul European

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, într-o postare pe Telegram, își exprimă regretul față de încercările unor partide politice de a politiza Programul Național Satul European, subliniind că acesta are ca scop principal dezvoltarea infrastructurii în toate satele și orașele din țară.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, a reiterat angajamentul Guvernului față de susținerea proiectelor de dezvoltare depuse de primării prin intermediul Programului Național Satul European. El a subliniat faptul că toate primăriile care au aplicat la ediția din 2022 a programului au fost selectate pentru finanțarea proiectelor depuse.

Totodată, ministrul Spînu a prezentat distribuția proiectelor din cadrul Programului Național Satul European, ediția 2022, în funcție de apartenența politică a primarilor. Astfel, conform datelor prezentate:

– PDM/PSDE: au fost aprobate 127 de proiecte;
– PAS: au fost aprobate 87 de proiecte;
– Platforma DA: au fost aprobate 40 de proiecte;
– Candidați independenți: au fost aprobate 68 de proiecte;
– PSRM: au fost aprobate 80 de proiecte;
– Alte partide: au fost aprobate 89 de proiecte.

Peste un milion de cetățeni din diverse comunități din întreaga țară au beneficiat deja de infrastructura îmbunătățită, inclusiv de apă la robinet, sisteme de canalizare, iluminat stradal, școli și grădinițe, prin intermediul Programului Național Satul European.

Pentrui anul 2024, au fost depuse 748 de dosare pentru finanțare or, suma totală este de 3,7 mliaarde de lei. Pentru bugetul din anul curent suma prevăzută pentru respectivul program este de 600 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#progra #Spînu #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.