Harta salariilor în Europa: Moldova e la coada clasamentului

În Republica Moldova se câștigă cel ma mic salariul din Europa, echivalentul a 4 euro/oră (12 354 de lei salaiul mediu pentru anul 2023), dacă ar fi inclusă în clasament. Visual Capitalist a realizat o hartă “termică” care reprezintă salariul mediu orar (în euro), în Europa. Cu cât nuanța este mai albastră, cu atât salariul orar este mai mare. Aceasta este realizată pe baza datelor Eurostat privind costul forței de muncă, ce includ salarii și sporuri/ indemnizații.

Luxemburg, capitala serviciilor financiare din Europa, are cel mai mare salariu mediu (47,2 euro/oră) de pe continent. Țara are, de asemenea, cel mai mare PIB pe cap de locuitor din lume. Danemarca și Norvegia din Scandinavia au, de asemenea, salarii bune (42 euro/oră), deși Suedia (26 euro/oră) se situează mai degrabă la mijlocul clasamentului.

“Tendințele generale indică faptul că Europa de Nord și de Vest au salarii medii mai mari decât Europa de Sud și de Est, ceea ce reflectă diferențele dintre economii, bogăție și costul vieții”, notează Visual Capitalist.

Bulgaria înregistrează cel mai mic salariu mediu din acest set de date, de 8 euro/oră. Cu 10,4 euro pe oră,România se situează în acest clasament pe penultimul loc, aproape de media din Letonia, care are un salariu mediu pe oră de 10,7 euro. Ceva mai bine plătiți sunt ungurii (11 euro/ oră) și polonezii (11,9 euro/oră). Acest indicator a crescut ușor și în România, de la 8 euro/ oră în 2021 și 9 euro în 2022, după cum arată datele Eurostat.

Eurostat: Decalaje semnificative între statele UE

Costurile medii orare maschează decalaje semnificative între statele membre ale Uniunii Europene, notează Eurostat, în cele mai recente date, publicate luna trecută. Costul orar cu mâna de lucru cuprinde costurile cu salariile şi costurile non-salariale, precum contribuţiile sociale plătite de angajatori. Cele mai scăzute costuri orare cu forţa de muncă au fost înregistrate anul trecut în Bulgaria (9,3 euro), România (11 euro) şi Ungaria (12,8 euro), iar cele mai ridicate în Luxemburg (53,9 euro), Danemarca (48,1 euro) şi Belgia (47,1 euro), potrivit datelor publicate de Eurostat.

Costurile medii orare cu forţa de muncă în întreaga economie erau estimate anul trecut la 31,8 euro în UE şi la 35,6 euro în zona euro, comparativ cu 30,2 euro în UE şi 34 euro în zona euro, în 2022.

Sectoarele din Moldova au avut cele mai mari salarii în trimestrul patru al anului 2023?

informații și comunicații– 31,4 mii lei;

activități financiare și de asigurări – 25,7 mii lei;

producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 19,6 mii lei;

alte servicii – 16,8 mii lei;

sectorul administrație publică, apărare și asigurări sociale – 15,6 mii lei.

Unde sunt cele mai mici salarii?

activități de cazare și alimentație publică – 8,2 mii lei;

agricultură, silvicultură și pescuit – 8,8 mii lei;

activități de servicii administrative și activități de servicii suport – 9,7 mii lei;

artă, recreere și agrement – 10 mii lei;

operațiuni cu bunuri imobile – 10,4 mii lei.

Pe parcursul anului, numărul mediu al salariaților a crescut cu 0,6%.

Cele mai semnificative creșteri s-au înregistrat în:

activități de cazare și alimentație publică – cu 26%;

comerț cu ridicata și cu amănuntul; întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor – cu 5,5%;

informații și comunicații – cu 4,8%.

Cele mai semnificative descreșteri s-au înregistrat în activitățile:

industria extractivă – cu 8,7%;

tranzacții imobiliare – cu 7,3%.

Victor URSU

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creatorul de modă italian Giorgio Armani a murit la vârsta de 91 de ani, anunță france24.

Armani, în vârstă de 91 de ani, era sinonim cu stilul și eleganța italiană modernă. El combina flerul designerului cu perspicacitatea unui om de afaceri, conducând o companie care genera aproximativ 2,3 miliarde de euro (2,7 miliarde de dolari) pe an. Se simțea rău de ceva vreme și a fost forțat să renunțe la prezentările grupului său de la Săptămâna Modei Masculine de la Milano din iunie, fiind prima dată în cariera sa când a ratat unul dintre evenimentele sale de pe podium. Cunoscut sub numele de „Re Giorgio” – Regele Giorgio – designerul era cunoscut pentru supravegherea fiecărui detaliu al colecției sale și a fiecărui aspect al afacerii sale, de la publicitate la aranjarea părului modelelor în timp ce acestea ies pe podium. O cameră funerară va fi amenajată sâmbătă și duminică la Milano, a anunțat compania, urmată de o înmormântare privată la o dată nespecificată.

În octombrie 2017, designerul italian anunţa că intenţionează să transfere o parte din participaţia pe care o deţine la grupul său de produse de lux Giorgio Armani SpA către o fundaţie caritabilă care îi poartă numele, în ideea de a împiedica o eventuală preluare sau divizare a grupului, transmitea Reuters.

În iunie 2024, Giorgio Armani a prezentat o colecţie masculină pentru vara anului 2025 de o eleganţă discretă, fără excentricităţi, marcată de materiale fluide şi croieli suple, informa AFP. Pe fundalul unor frunze de palmier proiectate pe un ecran şi al cântecelor de păsări, manechinele au defilat în decorul intim al Teatrului Armani de pe Via Bergognone, în cadrul Săptămânii Modei masculine de la Milano.

Vestele au fost omniprezente, purtate peste o tunică, un pulover sau chiar direct pe piele. Fularul înnodat în jurul gâtului şi pălăria cu panglică, purtată neglijent într-o mână, au completat look-ul estival imaginat de Giorgio Armani. Jacheta reinventată, fără umeri şi fără căptuşeală, emblema acestui brand încă de la înfiinţarea sa din 1975, a fost disponibilă într-un număr infinit de variante, cu sau fără revere, cu un singur sau cu un dublu şir de nasturi, uneori cu dungi fine şi întotdeauna aproape de corp.Pantalonii cu pense, susţinuţi sau nu de bretele, largi şi din ţesături uşoare, cum ar fi bumbac, in, catifea, satin şi chiar mătase. Într-un alt stil, mai degrabă oriental, frunzele de palmier au decorat cămăşi, veste şi pantaloni din mătase.

Deşi noua colecţie a fost fidelă stilului obişnuit “şic casual” al mărcii italiene, costumul strict cu cravată, în nuanţe de gri sau negru, croit pe măsură pentru oameni de afaceri, şi-a avut şi el locul său. Giorgio Armani a folosit o paletă diversă de culori, care a variat de la gri la grej, camel şi negru, trecând prin albastru închis, cu câteva tuşe de roz.