Locuitorii din Canare s-au săturat de turiști. Plănuiesc proteste și greve, ca reacție împotriva turismului excesiv

13 Apr. 2024, 14:47
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Apr. 2024, 14:47 // Actual //  bani.md

Locuitorii din Insulele Canare plănuiesc proteste și greve, ca reacție împotriva turismului excesiv. Militanții spun că afluxul nesustenabil de vizitatori distruge viața în acest loc de vacanță, transmite Euronews.eu.

Un grup de activiști de pe insula Tenerife a planificat o grevă a foamei în legătură cu construcția a două noi hoteluri. Alții raportează că localnicii dorm în mașini și peșteri din cauza creșterii prețurilor la case.

În 2023, arhipelagul a atras 14,1 milioane de vizitatori străini, un record pentru grupul de insule.

Locuitorii din Insulele Canare plănuiesc greva foamei din cauza construcției unui hotel.

Demonstranții din Tenerife au organizat o grevă a foamei săptămâna viitoare din cauza a două noi dezvoltări hoteliere.

Autoritățile au suspendat lucrările la hotelul La Tejita și Cuna del Alma din Puertito de Adeje din Tenerife din cauza unor încălcări ale normelor de mediu, dar construcția a fost reluată recent.

De asemenea, Canarias Se Agota (Canare epuizate) intenționează să organizeze demonstrații pe 20 aprilie în Tenerife, Gran Canaria, Lanzarote și La Palma sub sloganul “Canarele au o limită”.

Canarias se exhausta (Insulele Canare sunt epuizate) este un alt grup cheie care se află în spatele planurilor de proteste la nivelul insulelor.

“Noi, în aceste insule, am fost întotdeauna foarte primitori cu turiștii. Dar ne dorim un turism mai durabil”, a declarat Ruben Zerpa, de la Canaries Sold Out, pentru ziarul britanic i. “Tenerife este o insulă mică, cu resurse limitate. Drumurile sunt copleșite de trafic, există o urgență hidraulică în desfășurare, iar hotelurile sunt pline”, spune Zerpa.

Locuitorii din Insulele Canare trăiesc în mașinile lor

Zerpa a adăugat că turismul a forțat creșterea prețurilor de închiriere, făcându-le inaccesibile pentru mulți dintre rezidenții locali.

“Câștig aproximativ 900 de euro și locuiesc cu partenerul meu, dar chiria este de 800 de euro pe lună. Asta în Santa Cruz, care nu este nici măcar una dintre cele mai scumpe părți ale insulei”, a spus el.

Ivan Cerdena Molina, care ajută la organizarea protestelor, a declarat pentru agenția de știri locală The Olive Press că localnicii sunt nevoiți să doarmă în mașini și chiar în peșteri, deoarece locuințele sunt ocupate de operatorii de turism.

“Nu avem nimic împotriva turiștilor individuali, dar industria este în continuă creștere și consumă atât de multe resurse, iar insula nu poate face față”, a spus el.

O organizație locală a declarat că insulele “se prăbușesc din punct de vedere social și ecologic” sub presiunea exercitată de turismul de masă.

Un raport al organizației Ecologists in Action a avertizat că aproape 34% din populația locală – aproape800.000 de persoane – sunt expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială.

Afluxul de turiști în Insulele Canare pune, de asemenea, presiune asupra serviciilor de sănătate, gestionării deșeurilor, aprovizionării cu apă și biodiversității.

Locuitorii au montat afișe și autocolante false cu mențiunea “închis pentru supraaglomerare”, în încercarea de a descuraja turiștii în anumite locuri supraaglomerate.

Luna trecută, în apropierea unor locuri de frumusețe populare de pe insula Lanzarote au apărut semne de “Nu intrați”, iar unele zone au fost închise cu lanțuri. “Este timpul să boicotăm, cu instrumentele pe care le avem la dispoziție, activitatea turistică care ne expulzează de pe propriul pământ”, au scris activiștii pe rețelele de socializare.

În apropierea altor atracții populare, au apărut graffiti anti-turism pe care se poate citi “My misery your paradise” și “Tourist go home”, notează Euronews.

Probleme similare sunt în Ibiza, supranumită și “insula petrecerilor”. În Ibiza, cazarea este foarte scumpă şi devine din ce în ce mai scumpă, iar chiriile sunt complet disproporţionate faţă de câştigurile celor care lucrează pe insula petrecerilor, aşa că a folosi maşina pe post de casă devine o alternativă, relatează BBC.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

18 Sept. 2026, 14:33
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Sept. 2026, 14:33 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Avarierea podului feroviar de la Zatoka, cunoscut și drept podul Belgorod-Dnestrovsk, poate muta o parte a presiunii logistice din sudul Ucrainei spre porturile dunărene și, indirect, spre infrastructura Republicii Moldova, avertizează economistul Iurie Rija.

Potrivit analizei sale, dacă podul nu este redeschis, timpul minim de așteptare pentru vagoanele cu cereale orientate către porturile ucrainene de la Dunăre ar putea ajunge la 26 de zile.

Rija precizează că această perioadă nu reprezintă durata efectivă a unei călătorii feroviare, ci coada logistică în care vagoanele pot rămâne până când infrastructura disponibilă reușește să le preia și să le înainteze către terminalele portuare.

Dimensiunea fluxului este deja mare. Potrivit datelor invocate de economist, de la începutul lunii au fost transportate spre porturile dunărene aproximativ 118 mii de tone de cereale.

În condițiile în care legătura directă prin Zatoka rămâne limitată, o parte mai mare a mărfurilor ar urma să fie redirecționată către alte trasee, inclusiv către sistemul portuar Reni–Izmail–Chilia–Vylkove.

„Problema nu dispare. Congestia se mută”, subliniază Rija.

Economistul explică faptul că fiecare verigă a lanțului logistic poate deveni un punct de blocaj: liniile feroviare alternative, stațiile, punctele de frontieră, terminalele de transbordare, disponibilitatea barjelor și a navelor, precum și pescajul disponibil pe Dunăre.

În acest context, Republica Moldova capătă o importanță strategică mai mare. Rețeaua feroviară moldovenească poate deveni parte a rutelor alternative dintre Ucraina, Dunăre și frontiera cu România, inclusiv prin coridoarele Volcineț–Bălți–Ungheni și Basarabeasca–Reni–Giurgiulești.

Rija avertizează însă că oportunitatea de tranzit vine cu un risc direct pentru exportatorii moldoveni.

„Moldova are propriile cereale și oleaginoase care trebuie evacuate. În același timp, infrastructura feroviară, locomotivele, liniile, punctele de frontieră și terminalele portuare reprezintă resurse fizice limitate”, arată economistul.

Potrivit lui, un volum suplimentar de tranzit poate genera venituri pentru infrastructura moldovenească, dar, dacă nu este gestionat corect, poate ajunge să concureze cu exporturile de origine moldovenească.

Presiunea se poate transmite și în prețurile agricole. O rotație mai lentă a vagoanelor înseamnă marfă blocată mai mult timp, capital financiar imobilizat și costuri logistice mai mari.

„Costul logistic nu rămâne numai la transportator sau trader. Într-un final, acesta se transmite de-a lungul întregului lanț comercial și poate ajunge inclusiv în prețul oferit fermierului la poarta depozitului”, avertizează Rija.

Economistul rezumă efectul în lanț astfel: pod avariat, rută feroviară limitată, redirecționarea vagoanelor, timpi de așteptare mai mari, presiune asupra rutelor alternative și porturilor dunărene, rotație mai lentă a materialului rulant și costuri logistice în creștere.

În opinia sa, întrebarea economică esențială pentru Republica Moldova este cât tranzit suplimentar poate prelua sistemul local fără ca acesta să reducă viteza de evacuare a propriilor cereale și oleaginoase.

Rija subliniază că diferența reală nu este între rutele existente pe hartă, ci între capacitatea teoretică și cea efectiv disponibilă în teren.