Locuitorii din Canare s-au săturat de turiști. Plănuiesc proteste și greve, ca reacție împotriva turismului excesiv

Locuitorii din Insulele Canare plănuiesc proteste și greve, ca reacție împotriva turismului excesiv. Militanții spun că afluxul nesustenabil de vizitatori distruge viața în acest loc de vacanță, transmite Euronews.eu.

Un grup de activiști de pe insula Tenerife a planificat o grevă a foamei în legătură cu construcția a două noi hoteluri. Alții raportează că localnicii dorm în mașini și peșteri din cauza creșterii prețurilor la case.

În 2023, arhipelagul a atras 14,1 milioane de vizitatori străini, un record pentru grupul de insule.

Locuitorii din Insulele Canare plănuiesc greva foamei din cauza construcției unui hotel.

Demonstranții din Tenerife au organizat o grevă a foamei săptămâna viitoare din cauza a două noi dezvoltări hoteliere.

Autoritățile au suspendat lucrările la hotelul La Tejita și Cuna del Alma din Puertito de Adeje din Tenerife din cauza unor încălcări ale normelor de mediu, dar construcția a fost reluată recent.

De asemenea, Canarias Se Agota (Canare epuizate) intenționează să organizeze demonstrații pe 20 aprilie în Tenerife, Gran Canaria, Lanzarote și La Palma sub sloganul “Canarele au o limită”.

Canarias se exhausta (Insulele Canare sunt epuizate) este un alt grup cheie care se află în spatele planurilor de proteste la nivelul insulelor.

“Noi, în aceste insule, am fost întotdeauna foarte primitori cu turiștii. Dar ne dorim un turism mai durabil”, a declarat Ruben Zerpa, de la Canaries Sold Out, pentru ziarul britanic i. “Tenerife este o insulă mică, cu resurse limitate. Drumurile sunt copleșite de trafic, există o urgență hidraulică în desfășurare, iar hotelurile sunt pline”, spune Zerpa.

Locuitorii din Insulele Canare trăiesc în mașinile lor

Zerpa a adăugat că turismul a forțat creșterea prețurilor de închiriere, făcându-le inaccesibile pentru mulți dintre rezidenții locali.

“Câștig aproximativ 900 de euro și locuiesc cu partenerul meu, dar chiria este de 800 de euro pe lună. Asta în Santa Cruz, care nu este nici măcar una dintre cele mai scumpe părți ale insulei”, a spus el.

Ivan Cerdena Molina, care ajută la organizarea protestelor, a declarat pentru agenția de știri locală The Olive Press că localnicii sunt nevoiți să doarmă în mașini și chiar în peșteri, deoarece locuințele sunt ocupate de operatorii de turism.

“Nu avem nimic împotriva turiștilor individuali, dar industria este în continuă creștere și consumă atât de multe resurse, iar insula nu poate face față”, a spus el.

O organizație locală a declarat că insulele “se prăbușesc din punct de vedere social și ecologic” sub presiunea exercitată de turismul de masă.

Un raport al organizației Ecologists in Action a avertizat că aproape 34% din populația locală – aproape800.000 de persoane – sunt expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială.

Afluxul de turiști în Insulele Canare pune, de asemenea, presiune asupra serviciilor de sănătate, gestionării deșeurilor, aprovizionării cu apă și biodiversității.

Locuitorii au montat afișe și autocolante false cu mențiunea “închis pentru supraaglomerare”, în încercarea de a descuraja turiștii în anumite locuri supraaglomerate.

Luna trecută, în apropierea unor locuri de frumusețe populare de pe insula Lanzarote au apărut semne de “Nu intrați”, iar unele zone au fost închise cu lanțuri. “Este timpul să boicotăm, cu instrumentele pe care le avem la dispoziție, activitatea turistică care ne expulzează de pe propriul pământ”, au scris activiștii pe rețelele de socializare.

În apropierea altor atracții populare, au apărut graffiti anti-turism pe care se poate citi “My misery your paradise” și “Tourist go home”, notează Euronews.

Probleme similare sunt în Ibiza, supranumită și “insula petrecerilor”. În Ibiza, cazarea este foarte scumpă şi devine din ce în ce mai scumpă, iar chiriile sunt complet disproporţionate faţă de câştigurile celor care lucrează pe insula petrecerilor, aşa că a folosi maşina pe post de casă devine o alternativă, relatează BBC.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#canare #turism #proteste

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După ce Ucraina a restricționat mișcarea capitalului, în urma invaziei Rusiei din februarie 2022, Banca Națională (NBU) este în proces de finalizare a unui amplu pachet de liberalizare. Măsurile sunt menite să susțină companiile locale și să atragă noi investitori, costul estimat fiind de 5,5 miliarde de dolari. Oficialii nu au furnizat o dată certă pentru adoptarea măsurilor.

Mai mulți oficiali ai băncii centrale au vorbit cu Reuters despre relaxarea restricțiilor pe mișcările de capital, conform Agerpres. În urmă cu doi ani, NBU a impus restricţii dure asupra ieşirilor de capital şi a înăsprit controlul asupra schimburilor de valută, în ideea de a menţine stabilitatea financiară. În paralel, economia Ucrainei s-a contractat cu aproape o treime în primul an de război.

Pe măsură ce companiile ucrainene s-au adaptat la război au existat solicitări pentru relaxarea restricţiilor vizând mişcările de capital. Graţie ajutoarelor financiare, în valoare de mai multe miliarde de dolari, venite de la partenerii occidentali, economia ucraineană a înregistrat un avans de 5,3%, anul trecut, în timp ce prognozele pentru acest an arată un avans de 3%.

„Va fi cel mai mare pachet de liberalizare a mişcărilor de capital de la debutul invaziei”, a precizat departamentul de comunicare al Băncii Naţionale a Ucrainei.

Printre măsuri ar urma să se afle: acordarea permisiunii de a plăti, parţial, noi dividende non-rezidenţilor, autorizarea plăţilor pentru importurile de servicii şi plata dobânzilor pentru vechile datorii.

O decizie este aşteptată să fie adoptată în curând, au precizat oficialii de la NBU, însă nu au furnizat şi o dată exactă, precizând că se mai lucrează încă la ultimele detalii care vor fi discutate şi cu Fondul Monetar Internaţional, un important susţinător financiar al Ucrainei.

Banca Naţională a Ucrainei a început anul trecut să relaxeze restricţiile impuse mişcărilor de capital. Unul din primii paşi a fost introducerea unui curs de schimb mai flexibil, relaxând cursul de schimb fix pentru hrivna ucraineană. De asemenea, banca centrală a publicat o foaie de parcurs pentru noi măsuri de relaxare, atunci când războiul şi situaţia economică o vor permite.

Printre restricţiile cu care se confruntă, în prezent, companiile din Ucraina se regăseşte atât accesul limitat la achiziţiile de valută, cât şi limite la derularea anumitor plăţi operaţionale.

Guvernatorul Băncii Naţionale a Ucrainei, Andri Pişni, a afirmat anterior că banca centrală este aproape de a finaliza prima etapă a liberalizării, în condiţiile în care ajutorul financiar extern vital pentru acest an a fost asigurat.

La data de 1 aprilie 2024, rezervele valutare ale NBU au atins un nivel-record de 43,76 miliarde de dolari. Banca centrală estimează costul noilor măsuri de liberalizare la aproximativ 5,5 miliarde de dolari.

Una dintre cele mai cerute măsuri este posibilitatea firmelor de a plăti pentru importurile de servicii, precum marketing, publicitate şi consultanţă de business, în contextul în care companiile ucrainene încearcă să intre pe noi pieţe şi să urmărească noi oportunităţi de creştere, pentru a contracara pierderile suferite acasă din cauza războiului.