Locuitorii din Canare s-au săturat de turiști. Plănuiesc proteste și greve, ca reacție împotriva turismului excesiv

Locuitorii din Insulele Canare trăiesc în mașinile lor

Zerpa a adăugat că turismul a forțat creșterea prețurilor de închiriere, făcându-le inaccesibile pentru mulți dintre rezidenții locali.

“Câștig aproximativ 900 de euro și locuiesc cu partenerul meu, dar chiria este de 800 de euro pe lună. Asta în Santa Cruz, care nu este nici măcar una dintre cele mai scumpe părți ale insulei”, a spus el.

Ivan Cerdena Molina, care ajută la organizarea protestelor, a declarat pentru agenția de știri locală The Olive Press că localnicii sunt nevoiți să doarmă în mașini și chiar în peșteri, deoarece locuințele sunt ocupate de operatorii de turism.

“Nu avem nimic împotriva turiștilor individuali, dar industria este în continuă creștere și consumă atât de multe resurse, iar insula nu poate face față”, a spus el.

O organizație locală a declarat că insulele “se prăbușesc din punct de vedere social și ecologic” sub presiunea exercitată de turismul de masă.

Un raport al organizației Ecologists in Action a avertizat că aproape 34% din populația locală – aproape800.000 de persoane – sunt expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială.

Afluxul de turiști în Insulele Canare pune, de asemenea, presiune asupra serviciilor de sănătate, gestionării deșeurilor, aprovizionării cu apă și biodiversității.

Locuitorii au montat afișe și autocolante false cu mențiunea “închis pentru supraaglomerare”, în încercarea de a descuraja turiștii în anumite locuri supraaglomerate.

Luna trecută, în apropierea unor locuri de frumusețe populare de pe insula Lanzarote au apărut semne de “Nu intrați”, iar unele zone au fost închise cu lanțuri. “Este timpul să boicotăm, cu instrumentele pe care le avem la dispoziție, activitatea turistică care ne expulzează de pe propriul pământ”, au scris activiștii pe rețelele de socializare.

În apropierea altor atracții populare, au apărut graffiti anti-turism pe care se poate citi “My misery your paradise” și “Tourist go home”, notează Euronews.

Probleme similare sunt în Ibiza, supranumită și “insula petrecerilor”. În Ibiza, cazarea este foarte scumpă şi devine din ce în ce mai scumpă, iar chiriile sunt complet disproporţionate faţă de câştigurile celor care lucrează pe insula petrecerilor, aşa că a folosi maşina pe post de casă devine o alternativă, relatează BBC.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.