Băncile stau pe munți de bani și plătesc tot mai puțin la depozite. Volumul banilor atrași s-a prăbușit cu 29%

20 Apr. 2024, 12:37
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
20 Apr. 2024, 12:37 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Depozitele la termen înRepublica Moldova au înregistrat o scădere semnificativă în luna martie 2024, conform datelor furnizate de Banca Națională a Moldovei. Depozitele noi atrase au totalizat 2,6 miliarde de lei, înregistrând o diminuare cu 28,9 la sută față de luna precedentă, februarie 2024.

Din totalul depozitelor atrase, cele exprimate în moneda națională au reprezentat o pondere majoră de 69,3 la sută, însumând 1,8 miliarde de lei, în scădere cu 30,4 la sută față de luna anterioară. Depozitele exprimate în valută au totalizat 813,2 milioane lei, înregistrând o descreștere de 25,2 la sută.

Rata medie nominală la depozitele noi atrase în moneda națională s-a diminuat cu 0,26 puncte procentuale, ajungând la 3,55 la sută, în timp ce rata medie la depozitele exprimate în valută s-a redus cu 0,30 puncte procentuale, atingând 1,50 la sută.

În ceea ce privește termenele de plasare, depozitele cu termene de la 6 până la 12 luni au înregistrat cea mai mare pondere, reprezentând 43,8 la sută din totalul depozitelor la termen, urmate de depozitele cu termene de la 2 până la 5 ani, cu o pondere de 23,0 la sută.

Depozitele persoanelor fizice au însumat 2 091,3 milioane lei în luna martie 2024, înregistrând o scădere de 32,6 la sută față de luna precedentă. Depozitele cu termene de la 6 până la 12 luni au fost cele mai solicitate, reprezentând 43,7 la sută din totalul depozitelor persoanelor fizice.

Rata medie la depozitele atrase în moneda națională de la persoanele fizice s-a micșorat cu 0,18 puncte procentuale, ajungând la 3,64 la sută, în timp ce rata medie la depozitele exprimate în valută s-a diminuat cu 0,25 puncte procentuale, atingând 1,49 la sută.

Comparativ cu luna precedentă, depozitele în moneda națională ale persoanelor juridice au înregistrat o creștere de 30,4 la sută, ajungând la 450,2 milioane lei, în timp ce depozitele în valută ale acestora s-au redus de 2,7 ori, totalizând 103,1 milioane lei.

Rata medie la depozitele atrase în moneda națională de la persoanele juridice s-a micșorat cu 0,43 puncte procentuale, ajungând la 3,30 la sută, în timp ce rata medie la depozitele exprimate în valută s-a diminuat cu 0,40 puncte procentuale, atingând 1,58 la sută.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

06 Aug. 2026, 10:55
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Aug. 2026, 10:55 // Actual //  bani.md

Trei păduri, izvoare, iaz și terenuri agricole – o zonă din centrul Republicii Moldova pe care localnicii o numesc ”inima regiunii”. Aici ar putea fi ridicat unul dintre cele mai mari centre de gestionare a deșeurilor din țară. Pentru autorități, proiectul reprezintă o soluție privind problema gunoiului. Pentru localnici – gunoiștea înseamnă distrugerea naturii, poluarea apei și, cel mai important, pericol pentru sănătate. Anenii Noi – în vecinătatea satelor Puhăceni și Șerpeni, Guvernul planifică să ridice o stație de prelucrare a deșeurilor. Va fi una modernă și nu va afecta ecologia regiunii, promit autoritățile centrale. Localnicii, însă, sunt de altă părere și cer să fie oprit proiectul.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădeală, spune că oamenii nu contestă necesitatea unui sistem modern de gestionare a deșeurilor, ci modul în care a fost ales terenul. Potrivit lui, platforma ar urma să fie amenajată într-o zonă cu trei păduri, izvoare, ape subterane și terenuri agricole fertile.

„Spre marea noastră mirare, intenția Guvernului este de a deschide acest centru de managmenet al deșeurilor într-o locație extraordinar de pitorească, frumoasă și cu un landșaft peisajistic de importanță puternică pentru natură, în regiunea satelor Șărpeni, Speia, Puhăceni, Delacău, Dubăsarii Vechi, Bălăbănești, Corjova, Cobusca Veche, toate aceste sate ne mărginim cu terenul unde urmează să fie amenajat acest mare centru de management a deșeurilor”, afirmă edilul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădeală.

Edilul susține că autoritățile locale și locuitorii nu au fost consultați înainte de începerea investigațiilor în teren și spune că există riscul ca viitorul centru să afecteze mediul și resursele de apă din zonă.

„Nu am fost informați, să avem consultări, o reuniune referitor la accepțiune sau nu a localităților din regiune vizavi de deschiderea acestui centru de procesare a deșeurilor. Nu considerăm corect o astfel de abordare, să te apuci să faci cercetări, dar să nu iei în calcul părerea celor care locuiesc în această”, explică acesta.

Nemulțumirile sunt împărtășite și de locuitori. Aceștia spun că o astfel de investiție nu ar trebui amplasată lângă păduri și terenuri agricole și se tem că eventualele infiltrații sau scurgeri ar putea ajunge în Nistru și în apele subterane. Unii afirmă că sunt gata să protesteze pentru a împiedica realizarea proiectului.

Localnicii invocă și situația privind sănătatea populației. Ei susțin că raionul Anenii Noi înregistrează deja un număr ridicat de cazuri de cancer și se tem că un centru de gestionare a deșeurilor ar putea agrava situația.

Ce fel de gunoiște poate fi lângă pădure? Noi și așa păduri puține avem în Republica Moldova, dar încă și vor să amenajeze o gunoiște, de prelucrare a gunoiului. Nu sunt de acord. Din câte cunosc eu, statistic sunt multe sate care în care nu mai locuiesc, sau locuiesc o persoană, sunt sate părăsite, poate acolo ar fi o soluție, declară Ana Anghelcev, locuitoare a satului Puhăceni.

„Ce fel de ecologie e aici? Ce fel de natură? Degeaba mai punem păduri. Vrem un viitor frumos pentru țara noastră, dar la urmă o înecăm în gunoaie. Toți locuitorii sunt împotrivă. Nimeni nu a dat acord să facă gunoiște pe teritoriul satului nostru. Venind o ploaie grea toată apa aia de acolo vine în sat, nu vreau ca apa aia murdară să vină în satul meu natal. Nimeni nu e de acord cu așa ceva”, afirmă Boris Plămădeală, locuitor al satului Puhăceni.

„Oamenii nici nu au cuvinte, sunt categoric nu împotriva acestei gunoiști. Toți sunt categoric împotrivă pentru că în ultima vreme avem foarte multe boli precum cancer și anume pe raionul nostru. Cel mai mare număr suntem pe raion cu blonavi de cancer”, spune o altă locuitoare.

„Va fi dezastru, e strigător la cer. Nu cred cineva va fi de acord. Lumea deja vrea să se mobilizeze, să ieșim la o grevă pentru că asta e imposibil”, ne-a mai spus un localnic.

Consiliile locale din Puhăceni și Șerpeni, împreună cu Consiliul Raional Anenii Noi, au solicitat Ministerului Mediului suspendarea procedurii și reevaluarea deciziei privind amplasarea centrului.

Nemulțumiri există și în satul Speia, unde localnicii au adunat peste 250 de semnături împotriva proiectului și au transmis o petiție Ministerului Mediului.

„Aceste semnături dovedesc că noi suntem contra acesui proiect care este făcut de dumnealor și noi așteptăm răspunsul. Satele din partea aceasta de Nistrului, suntem indignați. Sigur că afectează, avem tineri, copilași, bătrâni bolnavi. Pe raionul Anenii Noi avem foarte multe cazuri de cancer, asta e din cauza aerului poluat… Avem o natură frumoasă, sperăm să fie luat în vedere acest lucru”, menționează Aliona Ceban, locuitoare a satului Speia, raionul Anenii Noi.

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că autoritățile vor consulta comunitățile locale și administrațiile publice înainte de luarea unei decizii finale. Potrivit oficialului, proiectul va respecta standardele europene, iar înainte de începerea lucrărilor vor fi efectuate toate evaluările și analizele de mediu prevăzute de lege, astfel încât impactul asupra mediului să fie inexistent sau redus la minimum.

„Vom consulta comunitatea locală, autoritățile locale astfel încât să luăm cea mai bună decizie și să explicăm tuturor oamenilor care sunt beneficiile acestui proiect.  Scopul nostru este ca să facem evaluarea impactului așa cum este reglementat de lege, analizele de mediu, astfel incît să ne asigurăm că impactul nu va fi deloc”, a explicat oficialul.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei. Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, finanțat din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.