Băncile stau pe munți de bani și plătesc tot mai puțin la depozite. Volumul banilor atrași s-a prăbușit cu 29%

Depozitele la termen înRepublica Moldova au înregistrat o scădere semnificativă în luna martie 2024, conform datelor furnizate de Banca Națională a Moldovei. Depozitele noi atrase au totalizat 2,6 miliarde de lei, înregistrând o diminuare cu 28,9 la sută față de luna precedentă, februarie 2024.

Din totalul depozitelor atrase, cele exprimate în moneda națională au reprezentat o pondere majoră de 69,3 la sută, însumând 1,8 miliarde de lei, în scădere cu 30,4 la sută față de luna anterioară. Depozitele exprimate în valută au totalizat 813,2 milioane lei, înregistrând o descreștere de 25,2 la sută.

Rata medie nominală la depozitele noi atrase în moneda națională s-a diminuat cu 0,26 puncte procentuale, ajungând la 3,55 la sută, în timp ce rata medie la depozitele exprimate în valută s-a redus cu 0,30 puncte procentuale, atingând 1,50 la sută.

În ceea ce privește termenele de plasare, depozitele cu termene de la 6 până la 12 luni au înregistrat cea mai mare pondere, reprezentând 43,8 la sută din totalul depozitelor la termen, urmate de depozitele cu termene de la 2 până la 5 ani, cu o pondere de 23,0 la sută.

Depozitele persoanelor fizice au însumat 2 091,3 milioane lei în luna martie 2024, înregistrând o scădere de 32,6 la sută față de luna precedentă. Depozitele cu termene de la 6 până la 12 luni au fost cele mai solicitate, reprezentând 43,7 la sută din totalul depozitelor persoanelor fizice.

Rata medie la depozitele atrase în moneda națională de la persoanele fizice s-a micșorat cu 0,18 puncte procentuale, ajungând la 3,64 la sută, în timp ce rata medie la depozitele exprimate în valută s-a diminuat cu 0,25 puncte procentuale, atingând 1,49 la sută.

Comparativ cu luna precedentă, depozitele în moneda națională ale persoanelor juridice au înregistrat o creștere de 30,4 la sută, ajungând la 450,2 milioane lei, în timp ce depozitele în valută ale acestora s-au redus de 2,7 ori, totalizând 103,1 milioane lei.

Rata medie la depozitele atrase în moneda națională de la persoanele juridice s-a micșorat cu 0,43 puncte procentuale, ajungând la 3,30 la sută, în timp ce rata medie la depozitele exprimate în valută s-a diminuat cu 0,40 puncte procentuale, atingând 1,58 la sută.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#modloveni #depozite #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.