Exporturile Rusiei de gaze naturale lichefiate ar putea stagna în următorii ani, în contextul sancțiunilor occidentale

Exporturile Rusiei de gaze naturale lichefiate (GNL) ar putea stagna în următorii patru ani, în două scenarii mai puţin roz dintr-un număr de trei prezentate de Ministerului Economiei – un semn că sancţiunile occidentale ar putea îngrădi planurile energetice ale Moscovei, transmite agenția Reuters.

În scenariile ”conservatoare” şi ”de stres” ale ministerului, acestea din urmă nefăcute publice, producţia de GNL ar stagna la 38,6 milioane de tone în fiecare an din perioada 2025-2027, potrivit unui document văzut de Reuters.

Scenariul de bază, cel mai optimist, prevede o creştere la 56,6 milioane de tone în 2027, de la 33,3 milioane în 2023.

Rusia spune că doreşte să asigure 20% din piaţa globală de GNL până în 2030-2035, faţă de aproximativ 8% în prezent, datorită noilor centrale situate predominant în Arctica. Cu toate acestea, nenumărate sancţiuni occidentale prezintă obstacole, nu în ultimul rând pentru un nou proiect Arctic LNG 2 care încă nu exportă, după ce a început provizoriu producţia în decembrie. Proiectul urmează să devină una dintre cele mai mari astfel de fabrici din Rusia, cu o eventuală producţie anuală de 19,8 milioane de tone de GNL şi 1,6 milioane de tone de condensat de gaz stabil, de la trei unităţi de producţie sau trenuri.

Surse au spus că transformarea metanului în lichid la minus 163 de grade Celsius (minus 261 Fahrenheit) a fost acum suspendată la fabrică.

Gigantul energetic Gazprom, controlat de Kremlin, a amânat la rândul său pornirea unui imens complex de gaze în portul baltic Ust-Luga, de la retragerea companiilor occidentale precum Linde, după începerea conflictului Rusiei cu Ucraina, în februarie 2022.

Rusia are în prezent două fabrici mari de GNL: Yamal LNG, condus de Novatek, care a produs aproximativ 20 de milioane de tone anul trecut, şi Sakhalin-2, al Gazprom, cu o producţie de peste 10 milioane de tone anul trecut.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#LNG #export #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.