Kremlinul stoarce de bani băncile occidentale rămase în Rusia: Au plătit anul trecut 800 de milioane de euro în taxe

Cele mai mari bănci occidentale care au rămas în Rusia au plătit Kremlinului taxe de peste 800 de milioane de euro anul trecut, de patru ori mai mult decât înainte de război, în pofida promisiunilor de a-şi reduce la minimum expunerea faţă Rusia după invazia pe scară largă a Ucrainei, raportează FT.

Cele şapte bănci europene de top după activele din Rusia – Raiffeisen Bank International, UniCredit, ING, Commerzbank, Deutsche Bank, Intesa Sanpaolo şi OTP – au raportat un profit combinat de peste 3 miliarde de euro în 2023.

Aceste profituri au fost de trei ori mai mari decât în 2021, fiind generate parţial de fondurile pe care băncile nu le pot retrage din ţară.

Saltul de profitabilitate a dus la o plată combinată de aproximativ 800 de milioane de euro în impozite, faţă de 200 de milioane de euro în 2021, arată o analiză a Financial Times. Acesta s-a adăugat profiturilor înregistrate de creditorii americani precum Citigroup şi JPMorgan.

Taxele plătite de băncile europene, echivalente cu aproximativ 0,4% din toate veniturile bugetare non-energetice ale Rusiei prevăzute pentru 2024, sunt un exemplu al modului în care companiile străine rămase în ţară ajută Kremlinul să menţină stabilitatea financiară în ciuda sancţiunilor occidentale.

Creditorii străini au beneficiat nu doar de dobânzile mai mari, ci şi de sancţiunile internaţionale impuse băncilor ruseşti. Astfel de măsuri au privat rivalii lor de accesul la sistemele de plată internaţionale şi au sporit atractivitatea propriilor bănci occidentale pentru clienţii din ţară.

Mai mult de jumătate din suma de 800 de milioane de euro plătită de băncile europene pentru impozite corespunde băncii austriece Raiffeisen Bank International, care are cea mai mare prezenţă în Rusia dintre creditorii străini.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bănci #bani #Kremlin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.