Premier Energy, compania miliardarului ceh Jiri Smejc, cumpără un parc eolian de 80 MW din Constanţa

Grupul Premier Energy, deţinut de fondul ceh de investiţii, Emma Capital, fondat de antreprenorul ceh Jiří Šmejc, a achiziţionat parcul eolian Mihai Viteazu din Constanţa, cu o capacitate totală instalată de 80 MW.

Tranzacţia ajunge la 88 de milioane de euro şi include aproximativ 520.000 de certificate verzi.

Oficialii companiei spun că preluarea urmează să se finalizeze în această vară, tranzacţia fiind condiţionată de aprobările de reglementare standard, inclusiv de aprobarea Consiliului Concurenţei.

Grupul Premier Energy, împreună cu subsidiara sa Alive Capital, este unul dintre cei mai mari jucători din segmentul energiei regenerabile, cu o capacitate instalată de peste 900 MW în proprietate, gestionare şi dezvoltare în România. Înainte de achiziţie, parcul eolian era gestionat de Alive Capital.

Recent, Premier Energy a finalizat achiziţia CEZ Vânzare, în urma căreia portofoliul regional de clienţi al întregului grup a urcat la 2,4 milioane de clienţi casnici şi non-casnici.

Începând cu finalul anului 2022, Premier Energy a devenit şi un jucător important în sectorul energiei regenerabile, prin achiziţii. Astfel, grupul îşi pregăteşte tranziţia către energie regenerabilă, ţinta setată pentru România fiind intre 1,4 GW si 1,6 GW în următorii trei ani.

Compania deţine în România proiecte de energie verde/regenerabilă, cu o capacitate de peste 1.000 de MW, proiecte care sunt în proprietate, administrare sau sunt în curs de dezvoltare, şi care sunt împărţite în mod egal între proiecte eoliene şi fotovoltaice.

Înfiinţată în 2007, Premier Energy operează ca distribuitor şi furnizor pe piaţa gazelor naturale din România, fiind al treilea mare jucător de profil.

Compania este într-un proces de listare la BVB în scopul atragerii de capital pentru dezvoltare. Potrivit informaţiilor din piaţă, Premier Energy ar fi selectat Citi Group şi Wood & Company Financial Services pentru a lucra la ceea ce ar putea fi prima mare listare de la Bursa de Valori Bucureşti după cea a Hidroelectrica din 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#eoliene #achizitie #Premier Energy

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.